Smoleńsk: Şocul rămâne

Pe 10 aprilie 2015, fostul preşedinte Lech Kaczyński, soţia sa, militari, politicieni şi demnitari de rang înalt se deplasau cu avionul către localitatea rusă Katyń. Delegaţia poloneză urma să ia parte la cea de-a 70-a comemorare a victimelor masacrului de la Katyń - locul în care, în cel de-al Doilea Război Mondial, peste 20.000 de ofiţeri polonezi au fost ucişi de către poliţia secretă sovietică.

Puţin înainte de ora 11, aeronava prezidenţială se pregătea să coboare pe aeroportul din Smoleńsk, dar vremea se înrăutăţea tot mai mult. Cu o oră înainte, pe acelaşi aeroport aterizase un avion cu jurnalişti din Polonia. Din cauza vremii, un al doilea avion a fost redirecţionat către alt oraş. În ciuda vizibilităţii reduse, aeronava prezidenţială era în aterizare la Smoleńsk.

Şoc şi groază

În mod evident, piloţii au subestimat riscurile, dar au făcut şi greşeli. Anchetatorii au ajuns la concluzia că n-au apreciat corect altitudinea şi au ţinut motoarele la turaţie prea mică. În momentul în care şi-au dat seama că zboară la numai 30 de metri înălţime, n-au mai putut să redreseze aeronava. Avionul s-a prăbuşit în pădurea de la marginea aeroportului apoi a luat foc. Cele 96 de persoane aflate la bord şi-au pierdut viaţa.

Iniţial, polonezii au fost şocaţi. Apoi au început să circule tot felul de speculaţii şi teorii ale conspiraţiei, pe care niciun expert nu le-a putut confirma. Procuratura Militară de la Varşovia anchetează de cinci ani circumstanţele prăbuşirii aeronavei Tupolev 154M. Raportul final este aşteptat cel mai devreme anul viitor. Cu toate acestea, recent, autorităţile poloneze au prezentat o analiză pregătită pentru anchetatori de către un grup de experţi independenţi.

Raportul arată că vina le-ar aparţine exclusiv piloţilor. Vinovaţi ar mai fi şi doi controlori de trafic din Smoleńsk. La începutul anului 2011, o comisie bilaterală sub conducere rusă a concluzionat că angajaţii turnului de control n-au făcut nicio greşeală. Cu toate acestea, polonezii le reproşează controlorilor de trafic ruşi că ar fi furnizat date greşite piloţilor privind cursul aeronavei şi că, în ciuda vremii nefavorabile, n-au redirecţionat zborul.

Conţinutul protocoalelor

Procuratura de la Varşovia se pregăteşte să formuleze acuzaţii la adresa celor doi controlori de trafic aerian. În raport se sublinază, însă, că vina piloţilor rămâne la fel de mare în producerea catastrofei. Experţii susţin că principalii vinovaţi rămân pilotul şi copilotul.

Polonezii s-au întrebat, din prima clipă, ce i-a determinat să execute asemenea manevre. Însă detaliile date publicităţii de-a lungul timpului i-au bulversat şi mai mult, de exemplu înregistrările convorbirilor din cabina de pilotaj publicate, recent, de către cel mai mare post radio privat din Polonia, RMF. Cu ajutorul tehnicii moderne pot fi aflate mai multe informaţii ca în urma evaluării resturilor culese de la locul accidentului.

Protocoalele convorbirilor susţin teoria conform căreia, la timpul aterizării eşuate, în cockpit s-ar fi aflat o a treia persoană. Comandantul Forţelor Militare Aeriene poloneze, generalul Andrzej Błasik, se pare că este cel care le-ar fi comandat piloţilor să aterizeze, în ciuda vremii nevavorabile.

Apropiaţii preşedintelui se pare că ar fi insistat asupra faptului că delegaţia se grăbeşte la o ceremonie oficială. Pe înregistrarea difuzată de RMF se aud voci care, cu scurt timp înainte de prăbuşire, insistă să se facă linişte în cockpit.

Pilot fără licenţă?

Procuratura încearcă să reconstituie ultimele minute din cursa aeronavei prezidenţiale şi să identifice vinovaţii. Din acest motiv, se crede că acuzaţi nu vor fi nu numai cei doi controlori de trafic din Smoleńsk, ci şi doi comandanţi polonezi ai fostului departament aeronautic VIP.

Acestora li se reproşează faptul că ar fi instruit piloţi pentru aeronava prezidenţială, însă aveau licenţa expirată. Mai mult, comandantul avionului prezidenţial nici măcar nu avea licenţă pentru acest tip de zboruri. Se pare că singurul care ar întrunit toate condiţiile a fost tehnicianul de bord, scrie presa poloneză.

După prăbuşirea avionului, relaţia dintre polonezi şi ruşi a intra într-o fază de apropiere. Observatorii erau impresionaţi de empatia ruşilor şi credeau că tragedia va apropia cele două popoare vecine. Curând, însă, de ambele părţi, au fost lansate speculaţii, iar neîncrederea reciprocă s-a instalat în locul apropierii. În cele din urmă, cele două naţiuni au preferat să ia distanţă.

Mai mult, Moscova încă nu i-a înapoiat Poloniei epava avionului prezidenţial. Deşi experţii afirmă că resturile aeronavei nu vor schimba rezultatele anchetei şi că au avut acces nelimitat la recoltarea si asigurarea probelor, repatrierea epavei are o importanţă simbolică deosebită pentru polonezi.

La cea de-a cincea comemorare a tragediei de la Smoleńsk, guvernul de la Varşovia a trimis numai o delegaţie mică. Premierul Ewa Kopacz ia parte la ceremonia organizată în Polonia. "În prezent, prezenţa premierului polonez în Rusia n-ar fi de recomandat", a afirmat un purtător de cuvânt al executivului de la Varşovia. În an electoral, în Polonia, accidentul de la Smoleńsk încă mai e o temă foarte sensibilă.