1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Este R. Moldova o prioritate pentru Președinția României?

25 noiembrie 2019

Klaus Iohannis a fost votat de 96% dintre românii care s-au prezentat la vot la cele 37 de secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova.

https://p.dw.com/p/3Th5J
Klaus Iohannis
Imagine: picture-alliance/dpa/AP Photo/V. Ghirda

În primul tur al alegerilor prezidențiale din România (10 noiembrie), pentru Iohannis au votat trei din patru români-basarabeni - 77%. Pe poziția a doua s-a situat atunci candidatul Partidului Mișcarea Populară, Theodor Paleologu, cu puțin peste 9%, fiind urmat de Dan Barna (susținut de Alianța USR-PLUS) cu aproape 8%. Viorica Dăncilă a fost votată în primul tur de 2,5% dintre basarabeni.

Basarabenii au preferat un Iohannis rece decât un PSD retrograd

În turul doi al alegerilor, la urne s-au prezentat aproape 53.000 de români basarabeni - față de 43.300 în turul întâi. Viorica Dăncilă a reușit să acumuleze în toată Republica Moldova 2 mii de voturi, în unele secții de votare candidatul PSD adunând mai puțin de 20 de voturi.

Iohannis a efectuat o singură vizită oficială în Republica Moldova pe parcursul aflării sale la Cotroceni, iar atitudinea sa față de „dosarul Republica Moldova” a fost mai degrabă una lipsită de vreo afecțiune exprimată în vreun fel, au remarcat mai mulți analiști politici de la Chișinău. Potrivit acestora, românii basarabeni l-au votat în număr mare pe Iohannis fiind conștienți că va manifesta și în continuare răceală față de Republica Moldova, iar aceasta s-ar explica prin faptul că omologul său moldovean, Igor Dodon, este un pro-rus fidel lui Vladimir Putin.

Recent, Igor Dodon, liderul de facto al PSRM, a demis, cu sprijinul PDM (partid condus până nu demult de oligarhul Vlad Plahotniuc), guvernul pro-european condus de Maia Sandu și a învestit un Cabinet de Miniștri loial, cu un prim-ministru care a acuzat anterior UE de „dezastrul” în care s-a pomenit Moldova. Ministru al Educației în Guvernul controlat de Dodon este fostul său consilier, Corneliu Popovici, care, în 2017, spunea că „înlocuirea limbii moldovenești cu limba română în Constituție va conduce la destabilizare” și propunea aplicarea legii penale în raport cu aleșii locali din satele și orașele Moldovei care semnează declarații simbolice de unire cu România. Mesajul lui Dodon a fost și mai isteric. El a spus că „unirea înseamnă război civil”.

Felicitare de la Dodon pentru Iohannis – cu „î” în loc de „â” și tradusă în limba rusă

Luni, 25 noiembrie, Igor Dodon a postat pe Facebook un mesaj de felicitare, adresat lui Klaus Iohannis, utilizând „î” în loc de „â” (contrar normelor Academiei Române). Mai mult, Dodon a postat și traducerea mesajului în limba rusă. Președintele moldovean menționează că realegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României este „importantă și pentru Republica Moldova” și susține că își dorește ca împreună cu Iohannis să țină România și Republica Moldova „cât mai departe de false dezbateri geopolitice”.

Dodon l-a mai asigurat pe Iohannis că Republica Moldova va continua să implementeze reforme și „va contribui la întărirea securității în regiune, împreună cu România și Ucraina”. Asta în condițiile în care, în 2016, la numai câteva zile de la alegerea sa în funcția de șef al statului, Dodon declara într-un interviu pentru postul rusesc de televiziune „Zvezda” că „de facto, Crimeea este a Rusiei”. Pentru această declarație, deputații ucraineni au fost la un pas să-l declare pe Dodon persona non-grata pe teritoriul Ucrainei. Deși inițiativa nu a mai ajuns să fie votată în Rada de la Kiev, în cei trei ani de mandat, Igor Dodon nu a efectuat nicio vizită în Ucraina.

Despre inexistenta strategie a României față de Republica Moldova

Analiștii politici de pe cele două maluri ale Prutului au remarcat de mai multe ori că inconsecvența de care dă dovadă Chișinăul în domeniul politicii externe, dublele standarde și fobiile anti-românești, întreținute artificial, din considerente electorale, de către politicienii moldoveni (și nu doar de cei pro-ruși) generează reticența României în a-și trasa o linie clară în ceea ce privește evoluția relațiilor cu Republica Moldova. Aceasta crează impresia că România nu are nicio strategie pe termen lung în privința Moldovei. România ajută, practic, pe furiș românii basarabeni, pentru a nu irita administrația centrală pro-rusă și Rusia, aproape că evitând să vorbească, în spațiul public, despre ajutorul pe care îl acordă, bunăoară, școlilor și grădinițelor din Republica Moldova.

Premierul României, Ludovic Orban, a deplâns demiterea guvernului pro-european condus de Maia Sandu. El a spus atunci că „decizia de a da jos guvernul Maia Sandu ridică extrem de multe semne de întrebare privind evoluția ulterioară a Republicii Moldova” și a dat asigurări că România va continua „orice program de susținere a cetățenilor din Republica Moldova, dar, în lipsa unui guvern care să confere garanții serioase pentru o democrație autentică în Republica Moldova, disponibilitatea României de cooperare cu un guvern care nu oferă aceste garanții va fi foarte mică”.

Chicu îl invită pe Orban la Chișinău

Totuși, noul premier moldovean, Ion Chicu (ex-consilier al președintelui Dodon), votat de PSRM+PDM, a spus că îl așteaptă pe Ludovic Orban la Chișinău, pentru a discuta despre creditul de 100 de milioane de euro promis de România fostului guvern condus de Maia Sandu. Chicu a spus că a avut, în acest sens, o primă discuție cu ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

Principalul lider al opoziției de la Chișinău, Maia Sandu, a felicitat duminică seară toți românii cu ocazia victoriei lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.