60 de ani de la lansarea pastilei anticoncepționale | Global | DW | 18.08.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

60 de ani de la lansarea pastilei anticoncepționale

A fost celebrată, a fost condamnată: pilula contraceptivă a revoluționat sexualitatea, le-a oferit femeilor mai multă libertate - iar când a ieșit pe piață, a divizat societatea. Acum importanța ei scade.

Anticoncepționale

Anticoncepționale

O pastila mică, cu un efect gigantic - din toate punctele de vedere. A fost o adevărată senzație, când prima pastilă contraceptivă a ajuns pe piața americană, pe 18 august 1960 - era prima formă de contracepție hormonală. Un an mai târziu, era disponibilă și în Germania de Vest, iar după încă patru ani, și în fosta RDG. Industria farmaceutică le-a comercializat inițial ca pe un remediu împotriva durerilor menstruale. Erau prescrise numai femeilor căsătorite. Abia la sfârșitul prospectului se făcea referire la cea mai importantă proprietate a sa. Cu litere mici și aproape ascunse, se menţiona că are, de asemenea, efecte contraceptive.

Un alt "efect secundar" al pastilei a depășit cu mult sfera medicală: puterea sa la nivel social. Pentru prima dată, noua metodă de contracepție a făcut o diferență între relațiile sexuale și reproducere. Sex pentru plăcere în loc de sex pentru a da naştere la copii - pilula a mijlocit acest lucru, mai ușor și mai fiabil decât orice se știa până atunci. Le-a oferit femeilor o nouă oportunitate, și anume de a lua deciziile proprii, în ceea ce privește corpul lor. Au putut, în sfârșit, să-și trăiască sexualitatea, autonom, această pastilă revoluționându-le viața.

Alice Schwarzer

Activista Alice Schwarzer: "Un produs-minune"

La vremea aceea, preocupările legate de sarcina nedorită au dominat sexualitatea, amintește publicista și activista pentru drepturile femeilor, Alice Schwarzer, într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF. Pentru o femeie responsabilă, totul se învârtea în jurul acestei temeri. "Știai, de asemenea, că nu puteai face avort. Auzeai zvonuri despre mese de bucătărie și femei care sângerează până la moarte." Chiar și dincolo de preocupările morale, frica te determina să nu faci avort, spune Schwarzer. "Și când a apărut pastila anticoncepțională, în prima jumătate a anilor șaizeci - când eram tânără, într-o perioadă nebună - a însemnat o eliberare necondiționată. Un lucru fantastic. Toate, cred, ne-am bucurat să o avem. Un produs-minune."

Medicii avertizează, Papa interzice

Până atunci, celebrele trei cuvinte - copii, bucătărie, biserică - au determinat rolul social al femeii. Viața autodeterminată a femeii nu era prevăzută în societatea conservatoare germană de după război. Iar rezistența era considerabilă. Chiar și din partea medicilor. Într-un interviu acordat DW, expertul în istorie medicală Robert Jütte reamintește "Declarația de la Ulm" din 1964: În acest document, aproximativ 200 de medici au avertizat "că ar avea urmări devastatoare, dacă iubirea ar rămâne fără consecințe". Fostul șef al Institutului pentru Istoria Medicinii de la Fundația Robert Bosch a subliniat: "A existat un consens larg, social, autoritar, de a menține contracepția în anumite limite."

Ofensiva puternică împotriva anticoncepționalelor a venit din partea Bisericii Catolice. La 25 iulie 1968, Papa Paul al VI-lea, condamna, în Enciclica Humanae Vitae, controlul reproducerii prin contraceptive. Acestea ar promova, spunea el, actul sexual extraconjugal și ar contribui la "distrugerea generală a moralității". Practic, contracepția era o interdicție clară pentru catolicii practicanţi.

Eliberarea sexuală în cinematografia germană

Oswalt Kolle, 1968: Eliberarea sexuală în cinematografia germană

"Make love, not war"

Dar vremurile indicau altceva. Vechea ordine socială se prăbușea. Creșterea nivelului de trai a adus după sine dorința de împlinire personală și libertate individuală. Revoluția sexuală a înlăturat convențiile rigide. Motto-ul mişcării hippie al iubirii libere, "Make love, not war", a fost unul dintre factorii determinanți în mișcarea occidentală a studenților și tinerilor în 1968. Partenerii se schimbau mai deschis și mai frecvent ca niciodată. Sloganul provocator, programatic, al revoltei studențești a devenit celebru: "Dacă te culci cu aceeași persoană de două ori, aparţii establishment-ului". Istoricul Jütte nu dorește să supraestimeze rolul pastilei anticoncepționale: ea nu a fost cauza acestei dezvoltări, crede el, ci mai degrabă un catalizator.

Eliberarea sexuală a creat, de asemenea, și noi constrângeri. "Înainte de a avea contacte sexuale, fetele și femeile tinere trebuiau să se căsătorească. Iar acum? Totul se schimbase odată cu pastila anticoncepțională", își amintește feminista Alice Schwarzer. Dacă fetele nu luau pastile, se spunea despre ele: "Sunt prea proaste; și nici măcar nu mai dansa nimeni cu ele. Deodată se aștepta o disponibilitate sexuală permanentă, iar bărbații nu-și mai asumau consecințele".

Dorința de contracepție fără hormoni

În Germania, anticoncepționalele sunt de mult cea mai utilizată și sigură metodă de contracepție - deși trebuie să fie prescrise de medic. Dar companiile de asigurări de sănătate acoperă costurile pentru fetele și femeile tinere sub 22 de ani. Chiar și pentru femeile care au depășit acest prag, contracepția nu eșuează din motive financiare: un pachet pentru șase luni costă sub 30 de euro.

Între timp, însă, s-a instalat o anumită nemulțumire față de anticoncepționalele hormonale. Tot mai multe femei tinere refuză să intervină din exterior în procesele lor hormonale naturale. De vreo șase ani se observă "o dorință din ce în ce mai mare de a folosi contraceptive fără hormoni și a renunța la pastilă", confirmă ginecoloaga Gabrielle Stöcker. Aceasta lucrează pentru "Pro Familia", cea mai cunoscută asociație pentru sexualitate și parteneriat în Germania. Pilula este un contraceptiv foarte bun, spune ea, dar și un medicament cu efecte secundare.

Stöcker este destul de critică la adresa companiilor farmaceutice care își fac reclamă la aceste preparate ca pastile de lifestyle și produse de înfrumusețare. Pilula te ajută să slăbești sau înfrumusețează pielea, apare în unele reclame. Pericolele, precum tromboza, sunt adesea ignorate. Dacă te iei după publicitate, ai aproape impresia că "pilula este un produs de înfrumusețare fără riscuri", spune specialista. "Femeile care suferă în urma unor reacții adverse sau complicații nu se mai simt luate în serios."

Prezervativ

Popularitatea prezervativelor este în creștere

Locul patru la nivel mondial

Observațiile lui Stöcker se bazează pe un studiu realizat de Centrul Federal pentru Educația Sănătății (BZgA) în 2018, privind comportamentul contraceptiv al adulților: pilulele și prezervativele sunt, în continuare, cele mai importante contraceptive, ele fiind folosite de 47, respectiv 46 la sută dintre adulți. Față de studiul anterior din 2011, popularitatea pilulelor a scăzut cu 6 puncte procentuale. Cu 9 puncte procentuale s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării prezervativelor. Protecția împotriva HIV și a altor boli cu transmitere sexuală joacă, de asemenea, un rol important.

În alte țări europene, pastila anticoncepțională este la fel de populară ca în Germania. La scară mondială, însă, potrivit statisticilor actuale ale Națiunilor Unite, cea mai frecventă metodă de contracepție este sterilizarea femeilor - deși această procedură este mult mai ușoară, din punct de vedere medical, la bărbați. Anul trecut, 23,7 la sută (219 milioane) dintre toate femeile care doreau contracepție au fost sterilizate. Pe locul doi se află prezervativul (189 milioane), după care urmează steriletul (159 milioane). Pilula se află pe locul patru (151 milioane). În România se înregistrează 69,8% contracepție prin orice metodă (UE 71%), prin metode moderne 50,5% (UE 66%) - dintre care prezervative 22,6% (UE 19%), comprimate 16,2% (UE 26%), sterilet 6,3% (UE 10%), sterilizare 3,9% (conform raportului PRB.org 2019).

În țările sărace se recurge la sterilizare

În țările emergente și în curs de dezvoltare din emisfera sudică, până și furnizarea de antibiotice este adesea dificilă, din cauza problemelor de infrastructură sau financiare. Nu este surprinzător faptul că pastila contraceptivă, care trebuie luată zilnic, nu a avut succes. Istoricul Jütte explică acest fenomen prin condiția socială de subordonare a femeilor. "Să nu uităm de represiunea statului în statele islamice, care sunt în mod fundamental împotriva contracepției. Este o combinație de factori sociali, economici și politici."

Rütte subliniază că și în țările cu cel mai scăzut Produs Intern Brut din lume, "cel puțin 28 la sută dintre femei folosesc anumite metode contraceptive". În aceste țări, din cauza sistemului medical, "metodele contraceptive pe termen lung, precum sterilizarea femeilor sau steriletul (spirala), au jucat un rol mai important decât pastila anticoncepțională".