2023 va fi crucial pentru politica externă a Republicii Moldova | Moldova | DW | 22.01.2023
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

2023 va fi crucial pentru politica externă a Republicii Moldova

După ce Republica Moldova a primit în 2022 statutul de țară candidată la aderarea la UE, în acest an guvernarea trebuie să depună eforturi semnificative pentru a grăbi procesul de integrare europeană.

Belgia Bruxelles Maia Sandu Ursula von der Leyen

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (stânga), alături de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen la Bruxelles (arhivă)

2022 a fost un an istoric în politica externă a Republicii Moldova. UE a decis să acorde țării statutul de țară candidată la aderarea la UE. Mai mult, Chișinăul s-a bucurat și de o deschidere mult mai mare din partea liderilor europeni. La inițiativa lui Emmanuel Macron, a fost creată Comunitatea Politică Europeană(CPE) iar următorul summit urmează să se desfășoare anul acesta la Chișinău.

În acest context, guvernarea de la Chișinău trebuie să accelereze procesul de integrare europeană și să-și realizeze angajamentele, pentru a putea începe cât mai curând negocierile de aderare. Timp pentru aceasta a rămas puțin, deoarece în toamnă Comisia Europeană urmează să prezente primul său raport de progres cu privire la pachetul de extindere pentru Ucraina, Moldova și Georgia.

Drumul lung al integrării europene

În 2014, Republica Moldova făcea un pas mare spre atingerea aspirațiilor sale de integrare europeană, semnând Acordul de Asociere cu UE și fiind prima țară din parteneriatul estic care obținea regim liberalizat de vize. În 2022, Chișinăul a mai atins o realizare istorică. Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE, alături de Ucraina. Decizia a fost luată pe 23 iunie 2022, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului European. Șefii de state şi de guverne din 27 de țări ale UE au votat în unanimitate pentru acordarea statutului.

Chișinăul s-a angajat să implementeze reforme ambițioase, care se regăsesc în prioritățile pentru realizarea pachetului de condiționalități în nouă domenii cheie de dezvoltare a țării. Cele mai importante țin de reforma justiției, remedierea deficiențelor în legislația electorală, combaterea corupției, de-oligarhizarea și reducerea influenței intereselor private, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor, precum și reforma administrației publice.

Obiectivele propuse de guvernarea de la Chișinău pentru 2022 nu au fost realizate pe deplin, urmând ca în acest an să se accelereze procesul de armonizare a legislației naționale la cea comunitară și să se realizeze măsurile asumate față de UE pentru a putea începe cât mai curând negocierile de aderare. Un draft al raportului Comisiei Europene, care evaluează gradul de armonizare a acquis-ului comunitar, arată că Moldova înregistrează rezultate mai slabe decât Ucraina și Georgiaîn aplicarea legislației europene.

La începutul anului, președinta Maia Sandu a convocat Comisia Națională pentru Integrare Europeană, unde a menționat că măsurile rămase din Planul de acțiuni pentru îndeplinirea celor nouă recomandări făcute de Comisia Europeană trebuie să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie. Sandu a subliniat că este necesar ca toate instituțiile responsabile să accelereze eforturile de implementare a Planului de acțiuni. „Integrarea europeană este proiectul nostru de țară care, odată realizat, va asigura pacea, modernizarea economică a țării și creșterea nivelului de trai al oamenilor. Este un proiect la care putem și trebuie să contribuim cu toții”, a spus șefa statului.

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, consideră foarte important ca guvernarea de la Chișinău să înțeleagă că, pe dimensiunea armonizării legislației, trebuie să existe o dinamică și semnale clare de schimbări.

Iulian Groza

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene

„În exercițiul nostru anterior de monitorizare a Acordului de Asociere, am constatat că jumătate din angajamentele de racordare a cadrului național legislativ cu cel european au fost realizate. Aceasta înseamnă că, după opt ani, Republica Moldova încă mai are de realizat angajamentele care au fost asumate în Acordul de Asociere, dar în momentul în care apare și raportul detaliat care reflectă tot spectrul de armonizare a legislației vor apărea noi și noi condiții de armonizare. Este foarte important să existe o dinamică și pe această dimensiune, deoarece în primăvara anului curent Comisia Europeană planifică să facă o evaluare intermediară iar în toamnă Comisia va prezenta primul său raport cu privire la Ucraina, Moldova și Georgia, deja ca parte a extinderii UE. Având în vedere volumul mare de reforme care apare în contextul statutului de țară candidat, astăzi, pentru Republica Moldova este crucială capacitatea administrației publice. Guvernul, evident, se preocupă, dar Republica Moldova are nevoie de sprijin adițional, inclusiv din partea UE, pentru a pune pe roate noul mecanism, aprobat în decembrie anul trecut de către Guvern, care implică grupuri de lucru sectoriale, divizate pe clustere, care să identifice care sunt domeniile, reformele care urmează a fi implementate. Este necesar să fie elaborat și adoptat un plan național de integrare europeană, de armonizare a legislației pe termen mediu, pe următorii trei ani, care să arate foarte clar când Republica Moldova planifică să îndeplinească noile condiții, care vor apărea și în al doilea raport al Comisiei Europene”, a declarat pentru DW expertul.

Peste 40 de lideri europeni vor veni în premieră la Chișinău

Războiul din Ucraina și acțiunile tot mai agresive ale Federației Ruse au convins încă o dată liderii UE să accelereze extinderea relațiilor de cooperare cu țările din vecinătatea sa. Cel puțin așa suna unul din argumentele aduse de președintele Franței, Emmanuel Macron, când anunța în luna mai intenția creării Comunității Politice Europene (CPE).

La începutul lunii octombrie, la Praga a avut loc prima reuniune și înființarea CPE, în cadrul căruia președinta Maia Sandu a declarat că următoarea reuniune va avea loc la Chișinău. Astfel, se așteaptă că, pe 1 iunie 2023, în premieră, în Republica Moldova vor veni peste 40 de delegații străine și că viitorul summit va fi axat pe securitatea Europei și pe răspunsuri prompte la orice tip de agresiune.

Jurnalistul Mădălin Necșuțu crede că summit-ul CPE va fi un eveniment important din punct de vedere politic, care plasează Republica Moldova în centrul intereselor zonale ale UE, referindu-ne aici la Europa de Est.

Mădălin Necșuțu

Jurnalistul Mădălin Necșuțu

„La acest eveniment vor participa foarte mulți lideri chiar în proximitatea războiului din Ucraina. Chiar dacă i-am văzut cam pe toți liderii europeni venind pe rând la Kiev, de această dată vorbim de un eveniment care îi va strânge pe toți la doar câțiva zeci de kilometri de război. Din acest punct de vedere, cred că autoritățile din Republica Moldova vor avea și o serie de dificultăți. Vorbim de cele logistice, pentru că trebuie să cazezi vreo 50 de delegații. Vorbim despre un desant diplomatic și politic foarte mare la Chișinău iar acestuia îi trebuie asigurată securitatea și, din acest punct de vedere, Republica Moldova va trebui să găsească soluții. Sperăm că după vara acestui an Republica Moldova va primi un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene și un vot ulterior din partea Consiliului European pentru a deschide aceste capitole de negociere cu UE, ceea ce reprezintă următorul pas în demersul Republicii Moldova de a se integra în UE”, a comentat pentru DW analistul.

Fuga de agresiunea rusă

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei accentuează și mai mult necesitatea accelerării procesului de integrare a Republicii Moldova. Relația Chișinăului cu Moscova a fost în 2022 una foarte tensionată iar regimul de la Kremlin a decis să continue politica de șantaj față de Republica Moldova. Aceasta s-a văzut cel mai mult în sectorul energetic, dar și în declarațiile dure din partea oficialilor ruși la orice tentativă a Chișinăului de distanțare de Federația Rusă. În pofida aspirațiilor europene, Kremlinul continuă să considere Republica Moldova un satelit pe care vrea să îl păstreze pe orbita sa de influență. Mai mult, Rusia nici n-a ascuns pe parcursul anului trecut că are în planuri să „ia” la pachet și Republica Moldova, scop care a fost zădărnicit de rezistența Ucrainei în război.

„Relația Republicii Moldova cu Federația Rusă urmează un trend care a început în 2020, odată cu venirea la putere a președintei Maia Sandu. Au urmat alegerile parlamentare anticipate din 2021, când s-a instalat o putere pro-europeană și o majoritate parlamentară la Chișinău. Aceste lucruri nu puteau decât să afecteze relația cu Rusia, care și-a dorit tot timpul ca Republica Moldova să fie cât mai departe de UE sau, cel puțin, într-o zonă gri, în care să nu fie o atracție pentru UE. În 2022 a urmat o tendință firească a degradării relațiilor cu Rusia. A existat și o serie de declarații pe parcursului anului 2022 destul de acide la adresa conducerii de la Chișinău. Au fost foarte multe dezinformări și manipulări în ceea ce privește drumul european al Republicii Moldova. A urmat și această criză energetică din 2022, odată cu venirea sezonului rece, în care am văzut șantajul energetic al Rusiei. Din fericire, apropierea de UE și consolidarea relațiilor cu partenerii externi a făcut ca Republica Moldova să poată trece peste această iarnă. Trendul probabil va continua și în 2023. Partenerii internaționali ai Republicii Moldova încearcă să asigure un minim de securitate în țară”, a declarat pentru DW Mădălin Necșuțu.

Cum vor evolua lucrurile pe plan extern în anul care a început este greu de prezis, chiar dacă au fost lansate diferite potențiale scenarii. Cert este că, pentru a scăpa de pericolul și influența istorică a Rusiei, Republica Moldova are nevoie de o apropiere mai strânsă de UE, de multă voință politică, de accelerarea reformelor, dar și de o poziție mai fermă în raport cu regimul de la Kremlin.