2022: Încă un an de pandemie! | Germania | DW | 06.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

2022: Încă un an de pandemie!

Noul guvern german vrea să răspândească atmosfera unei relansări politice. Dar norii sumbrii din politica internaţională şi coronavirusul creează o atmosferă apăsătoare. 

Cât de mult se aseamănă lucrurile! Cu un an în urmă cea mai importantă temă, de departe, pentru germani era pandemia de coronavirus. Acum, la începutul lui 2022 este la fel. Dar cu o deosebire decisivă: pe atunci iminenta pornire a campanie de vaccinare năştea speranţa că problema va fi rapid soluţionată. 

Un an mai târziu, după ce au fost injectate mai bine de 100 de milioane de doze de vaccin, rata incidenţei este cu mult mai ridicată decât atunci. "Întreaga Germanie este un uriaş focar de infecţie", a spus Lothar Wieler, şeful Institutului Robert Koch, la mijlocul lunii noiembrie, referindu-se la situaţia pandemică. 

Pentru a-i determina pe şi mai mulţi oameni să se vaccineze, este posibil să se introducă curând chiar şi vaccinarea obligatorie. Ar fi o eclatantă încălcare a promisiunii făcute de politicieni în campania electorală. Atât fosta cancelară Angela Merkel cât şi succesorul ei Olaf Scholz, alături de preşedintele formaţiunii liberale FDP, au dat cu numai câteva săptămâni în urmă asigurări că vaccinarea obligatorie este exclusă. 

Societatea este deja de pe acum scindată din pricina măsurilor de combatere a pandemiei. Linia de front este între majoritatea care se pronunţă în favoarea vaccinului şi o minoritate care îl respinge. 

Planuri ambiţioase de climă 

În context, noul guvern compus din social-democraţi, ecologişti şi liberali, vrea să propage o atmosferă de relansare după cei 16 de ani de guverne conduse de cancelara CDU, Angela Merkel. "Să îndrăznim mai mult progres" se intitulează noul acord de coaliţie, inspirat din motto-ul cancelarului social-democrat Willy Brandt "Să îndrăznim mai multă democraţie", din anul 1969.

Ce înţelege coaliţia prin asta? Cu precădere mai multă protecţie a climei prin energie regenerabilă şi renunţarea la cărbune, pe cât posibil deja în anul 2030. 

Politologul Florian Hartleb evidenţiază mai ales "rapidul acord" la care a ajuns actuala coaliţie de guvernare. "A fost opera unor actori care au făcut echipă pe durata campaniei, spre deosebire de creştin-democraţi. Şi de aceea un anume spirit de relansare poate fi consemnat", a declarat el. 

Se va putea vedea cum apreciază oamenii politica noului guvern federal cu ocazia celor patru alegeri regionale care se vor desfăşura în 2022. În primăvară va fi ales noul Parlament din landul Saar, din Schleswig-Holstein şi Renania de Nord-Westfalia iar în toamnă cel din Saxonia Inferioară. Potrivit sondajelor actuale, recenta ascensiune a social-democraţilor ar putea continua, după o lungă perioadă de recul.

Va bascula CDU spre dreapta? 

La începutul noului an, greu încercata formaţiune creştin-democrată CDU speră într-o relansare în urma alegerii unui nou preşedinte al formaţiunii. Va exista de asemenea o decizie privind noua doctrină a partidului. În cazul în care fostul lider al grupului CDU din Bundestag, Friedrich Merz, va reuşi la a treia încercare să ajungă în fruntea formaţiunii, ea va bascula spre dreapta.

Ceilalţi doi candidaţi aflaţi în cursă, Norbert Röttgen şi Helge Braun, se pronunţă mai degrabă pentru o continuare a liniei de centru a Angelei Merkel. "Friedrich Merz va deveni la a treia încercare şeful CDU", crede Hartleb. Dar Merz este "mai degrabă solist" în partid şi "nu va putea scoate un nou început din joben."

Se aşteaptă în schimb o continuitate în februarie, când se va decide cine va fi preşedintele Germaniei în următorii ani. Actualul preşedinte, social-democratul Frank-Walter Steinmeier, îşi doreşte un nou mandat, şi şansele sale sunt foarte bune. Până acum nu are un contracandidat şi partidele care formează guvernul federal au majoritatea în Adunarea Federală care îl alege pe preşedinte.

Relaţii dificile cu Rusia şi China 

În politica externă Germania poate străluci în anul 2022 mai ales prin preşedinţia grupului G7 pe care o asigură. Dar a străluci nu este de fapt cuvântul potrivit într-o vreme în care crizele se agravează. Ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei şi ponderea tot mai mare a Chinei pe scena internaţională sunt numai două din marile provocări de politică externă. 

Noua şefă a diplomaţiei germane, ecologista Annalena Baerbock, a dat de înţeles în cadrul unui interviu oferit cotidianului "Tageszeitung" că linia Angelei Merkel în relaţiile cu China va suferi modificări. "Tăcerea ascunsă în spatele unui noian de vorbe nu poate fi o formă durabilă de diplomaţie", a spus ea. Baerbock îşi doreşte o politică externă întemeiată pe valori şi să abordeze mai pronunţat chestiuni ce ţin de drepturile omului în state cu sisteme totalitare. 

În schimb cancelarul Olaf Scholz pare că vrea să menţină politica externă mai reţinută a predecesoarei sale. El a şi declarat explicit că nu lasă în totalitate politica externă pe mâna ministrei sale de resort. "În lume trebuie să existe dialog, inclusiv cu guverne care sunt cu totul diferite de ale noastre", a declarat el pentru postul de televiziune ZDF imediat după învestitură.

În context va fi interesant de urmărit dacă noul guvern german se va plasa de partea preşedintelui SUA, Joe Biden, intrând într-o mai pronunţată confruntare cu China. 

Henning Hoff, expert în cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP) recomandă în privinţa relaţiilor cu Rusia ca "gazoductul Nord Stream 2 să nu fie folosit ca mijloc de presiune împotriva Moscovei, adică în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei să nu mai fie dat în folosinţă." În ce priveşte China, Germania "ar trebui să abandoneze convingerea fricoasă că industria germană nu are viitor fără piaţa chineză şi să adopte o politică strategică puternică, de confruntare cu rivalitatea de sistem chineză."

Politologul Johannes Varwick de la Universitatea din Halle anticipează că "Baerbock va resimţi foarte curând obligaţiile pe care funcţia ei le presupune şi presiunea politicii reale. Mai ales în următoarea chestiune: chiar pot fi folosite drepturile omului ca etalon suprem în acţiunile de politică externă?"

Ţel: un stat federal european

În privinţa politicii europene, noul acord de coaliţie spune că obiectivul îndepărtat este transformarea UE într-un "stat federal european". Asemenea idei avântate nu au mai fost auzite de multă vreme în UE. Concomitent, noul guvern de la Berlin se pronunţă pentru o politică liberală de azil şi migraţie, inclusiv la nivelul UE. 

Cât de fierbinţi sunt aceste două castane s-a putut vedea la finalul anului 2021 în cele două state ale UE care au importanţă specială pentru guvernul german, anume Polonia şi Franţa. Iaroslav Kaczynski, şeful partidului guvernamental polonez PiS a declarat că politica noului guvern german pune în pericol suveranitatea ţărilor europene, fiind echivalentă cu o revenire asupra renunţării la pretenţii hegemoniale. 

În Franţa reacţia nu este importantă doar din cauza strânsului parteneriat cu Germania, ci şi din cauza alegerilor prezidenţiale care se vor desfăşura în primăvara viitoare. Cea mai importantă temă de campanie este lupta împotriva imigraţiei nedorite. Preşedintele Emmanuel Macron vrea să folosească preşedinţia franceză a Consiliului European care începe de la 1 ianuarie 2022, pentru a asigura paza graniţelor externe ale UE, ceea ce nu este o prioritate pentru executivul de la Berlin.

Tocmai politicianul conservator francez Michel Barnier, fost comisar european, a fost cel care a cerut în campania electorală din Franţa ca ţara sa "să-şi recupereze suveranitatea în toate chestiunile ce ţin de migraţie" şi să nu mai accepte ca legislaţia în domeniu "să-i fie dictată de Curtea de Justiţie a UE şi de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului." 

Şi aici părerea celor doi experţi în materie de politică externă este divergentă. Hoff consideră că ambiţiile guvernului german în privinţa UE sunt nu doar corecte ci şi necesare. "UE trebuie să devină mai 'suverană'. Are această obligaţie dacă vrea să dăinuie. Nu are încotro, trebuie să se dezvolte în continuare şi în privinţa structurilor", crede el. Varwick, dimpotrivă, crede că un stat federal european, aşa cum este el prevăzut în acordul coaliţiei de la Berlin, este o utopie. "Va eşua rapid, date fiind realităţile politice din Europa. De fapt nimeni din Europa nu-şi doreşte aşa ceva", a declarat el. 

Pe urmele lui Merkel 

Pe scena diplomaţiei globale cancelara Angela Merkel a jucat un rol foarte important, iar în politica UE a fost chiar principalul lider. Va voi şi va putea Olaf Scholz să meargă pe urmele ei?

Henning Hoff crede că Scholz are importante calităţi de lider. "Are privire de ansamblu şi un pragmatism orientat spre soluţionarea problemelor."

Johannes Varwick spune la rândul său că "desigur, nimeni nu se poate compara cu experienţa unei Angela Merkel" dar Germania are o pondere politică mare independent de persoana care ocupă funcţia de cancelar. Iar Olaf Scholz este prin firea sa nepretenţioasă şi echilibrată succesorul ideal al veşnicei cancelare.