2008 - an al dialogului cultural

În centrul cultural din Ljubljana s-au reunit 500 de reprezentanţi din cele 27 de state comunitare pentru a defini termenul de „dialog cultural” şi pentru a hotărî cum poate fi acesta aplicat în anul 2008.

„Dorim să ne distanţăm de societatea multiculturală în care diferitele grupări etnice au trăit în lumi paralele şi să devenim o societate interculturală. A fi doar toleranţi faţă de alţii nu mai este suficient”, a declarat comisarul european pentru cultură, Jan Figel.

Nu toate statele comunitare aprobă declaraţia comisarului european, s-a arătat de curând într-un studiu. Multe naţiuni nu numai că nu se autodefinesc ca fiind multiculturale, dar susţin ideea de identitate naţională.

Cine cu cine va trebui să interacţioneze în „dialogul cultural” este astfel neclar.

„Ne confruntăm cu tensiuni între anumite grupuri care generează probleme de natură religioasă sau culturală. Ideea de Uniune Europeană trebuie extinsă şi asupra domeniilor educaţie, dialog intercultural şi cetăţenie”, a mai adăugat Figel.

Uniunea Europeană va subvenţiona în acest an peste 700 de proiecte culturale, împreună cu 200 de parteneri.

Unul din efectele negative ale volumului semnificativ de proiecte este suprasolicitarea aparatului administrativ de la Bruxelles. Cultura se face în Uniunea Europeană fără artişti, spune Reinhard Auer, angajat al teatrului german din Tirolul de sud, parte integrantă a Italiei.

„Cred că ar trebui să nu vorbim tot timpul ci să mai şi ascultăm din când în când. Arta dialogului presupune şi răbdarea de a asculta. În deschiderea reuniunii de la Ljubljana majoritatea reprezentanţilor au început direct să vorbească astfel încât cei de pe podium abia au mai fost auziţi. Se pare că nevoia de a vorbi este mai mare decât cea de a asculta”, a subliniat Auer.

Speranţele îndreptate spre Ljubljana sunt însă foarte mari. Slovenia, ţară cu doar două milioane de locuitori şi aflată între Italia, Austria şi Balcani poate deveni un exemplu de dialog intercultural european.