Wikipedia la 20 de ani: opt întrebări și răspunsuri

Nici în visele lui cele mai frumoase, Jimmy Wales nu îşi putea imagina, pe 21 ianuarie 2001, când lansa - împreună cu Larry Sanger - enciclopedia online Wikipedia, că astăzi vor exista peste 50 de milioane de articole pe această platformă. Wikipedia se numără în 2021 printre cele mai apreciate 20 de siteuri din întreaga lume, fără a avea niciun fel de caracter comercial. Wales publica atunci un prim material în limba engleză şi saluta lumea, în limbajul obişnuit pentru programatori, cu cuvintele "Hello World".

Numai varianta germană a enciclopediei online cuprinde peste 2,5 milioane de articole şi se află pe locul patru în topul lingvistic al Wikipedia pe plan mondial. Pagina germană a fost lansată imediat după cea engleză, la numai două luni distanţă, în martie 2001. Zilnic, lexiconul în limba germană este accesat de aproximativ 15 millioane de utilizatori. Primul articol dintre cele care mai pot fi accesate şi astăzi din varianta germană se referea la un proces redevenit actual în pandemia provocată de coronavirus: era vorba despre o metodă folosită în microbiologie, aşa-numita "reacţie de polimerizare în lanţ", cunoscută astăzi sub prescurtarea PCR. 

Am sintetizat în cele ce urmează cele mai importante detalii despre enciclopedia interactivă Wikipedia.

1. Ce înseamnă"Wikipedia"?

Aţi ştiut oare? Wikipedia îmbină doi termeni: "Wiki", originar din hawaiiană, care înseamnă "repede" şi "encyclopedia", adică varianta engleză pentru "enciclopedie". Aşadar, Wikipedia este gândită ca instrument rapid de informare online. 

Astăzi, termenul Wiki este folosit şi pentru oferte online care pot fi utilizate fără a avea un bagaj vast de cunoştiinţe. Potrivit definiţiei proprii, Wikipedia reprezintă "un site online al cărui conţinut poate fi nu doar citit, ci şi prelucrat direct şi modificat (în varianta Web-2.0). Scopul este deseori de a aduna experienţe şi informaţii comune (inteligenţă colectivă) şi de a le documenta într-un limbaj uşor de înţeles pentru publicul ţintă."

2. Cum este accesat lexiconul online?

Astfel încât principiul Wikipedia se bazează pe interacţiune. În principiu, autorii "Wikipedia" prelucrează singuri materialele postate. Doar pentru varianta germană sunt înregistrați 3,6 milioane de autori, din care peste 20.000 contribuie activ la menţinerea enciclopediei. Procesul prin care articolele sunt controlate este dezvoltat în mod constant. Regulile valabile în cadrul comunităţii de vorbitori de limbă germană sunt considerate ca fiind extrem de stricte. 

Dar tot mai puţine persoane sunt dispuse să colaboreze voluntar. Există voci critice care susţin că atmosfera în cadrul echipei editoriale este mai degrabă tensionată. Johannes Weberling, avocat pentru dreptul media şi profesor onorific la Universitatea Europa Viadrina din Frankfurt pe Oder, vorbeşte într-un interviu acordat NDR despre o atmosferă "subversivă". Weberling este co-fondator al "Wiki-Watch", un grup de lucru care şi-a propus să observe critic calitatea articolelor publicate de lexiconul online.

În spatele Wikipedia se află Fundaţia Wikimedia, care a dăruit cândva enciclopedia lui Wales. Fără reclamă şi doar din donaţii sunt susţinute nu doar infrastructura lexiconului, ci şi munca programatorilor. Recent, fundaţia a reuşit să adune 120 de milioane de dolari.

3. În ce limbă sunt publicate cele mai multe articole?

Lista limbilor cu cel mai mare volum de termeni publicaţi este condusă de engleză cu 6,1 milioane de articole. În mod neaşteptat pe locurile doi şi trei se află două limbi foarte puţin vorbite pe glob: Cebuano, folosită de circa 18 milioane de oameni în Filipine şi suedeza, care surclasează practic limba germană, situată pe locul patru în această ierarhie Wikipedia.

Faptul că atât de multe articole sunt publicate în suedeză sau cebuană este direct legat de automatizarea şi semi-automatizarea postării articolelor deja apărute în aceste două limbi. Dacă se consideră numai articolele postate de autori originali, atunci germana este pe locul doi în topul celor mai multe materiale publicate în enciclopedia online. 

4. Există state care nu se bucură de existenţa Wikipedia?

Anumite ţări cenzurează articolele liber publicate online. În  multe state, Wikipedia a fost deja interzisă. În China şi în Turcia, de exemplu, platforma a fost blocată mai mulţi ani, iar în Iran versiunea kurdă şi cea uzbecă nu au fost accesibile mai mult timp. 

Rusia lucrează acum la o alternativă proprie pentru platforma înfiinţată de americanii Wales şi Sanger. Potrivit presei din Rusia, există deja un buget pentru acest proiect.

5. Cât de complexe sunt informaţiile publicate de Wikipedia în germană?

Potrivit unei statistici proprii, numai pentru spaţiul de limbă germană, varianta tipărită a articolelor, fără imagini, doar cu text, ar cuprinde 1471 de volume. Ar fi nevoie, aşadar, de opt rafturi, dacă pe fiecare ar încăpea aproximativ 200 de volume. Pe ultimul raft ar mai rămâne ceva loc.

6. Poate înlocui Wikipedia cărţile?

Ediţiile tipărite dispar încet, dar sigur. În 2012, "Encyclopaedia Britannica" anunţa că va apărea în viitor doar în format digital iar în 2014 atât de importantul "Brockhaus" din spaţiul de limbă germană se retrăgea în mediul digital. Wales declară că Britannica nu are probleme doar din cauza concurenţei reprezentate de Wikipedia, ci şi lexiconul Microsoft "Encarta" a periclitat poziţia prestigioasei enciclopedii. Personal însă, el regretă dispariţia acestor instituţii, după cum declara şi în interviul acordat DW în 2017. Dar Wales nu crede că "Wikipedia înlocuieşte cărţi sau alte texte mai profunde. Ele sunt doar completate. Întocmai cum Britannica sau Brockhaus nu vor putea înlocui niciodată operele lui Shakespeare. Una este să citeşti informaţii despre Shakespeare şi cu totul altceva să lecturezi textul în sine scris de dramaturgul englez."

7. Cât de "neutră" este Wikipedia?

Wikipedia s-a autointitulat "enciclopedia liberă". Dar cât de liberă, în condiţiile caracterului interactiv şi cât de neutru poate fi acest lexicon online? Martin Rulsch, care lucrează în Germania la Wikimedia, organizaţia care sprijină lexiconul online şi care lucrează voluntar pentru Wikipedia, declara pentru DW: "Nu cred că există adevăr şi neutralitate. Dar scopul Wikipedia este de a se apropia pe cât posibil şi de a tinde spre acestea. Şi dacă nu există un punct de vedere neutru, atunci pot exista mai multe puncte de vedere."

O echipă de la DW a încercat să afle dacă o temă este abordată din mai multe puncte de vedere în diverse limbi. Pentru comparaţie a fost ales articolul referitor la "anexarea Crimeei în 2014" în varianta germnă, rusă şi ucraineană a Wikipedia. Diferenţele sunt evidente.

Că Wikipedia nu este complet scutită de influenţa diverşilor actori constată şi Thomas Spahn de la redacţia economică a DW. Într-un comentariu video, el se referă la un "loc de joacă pentru manipulatori". Spahn alege ca dovadă exemplele unor imagini din articole care cuprind mesaje publicitare sau influenţarea anumitor teme de către giganţi din domeniu.

8. A existat vreo gafă în istoria Wikipedia?

Cu cât atrage mai mulţi cititori, cu atât mai mari sunt şansele ca un articol să fie de bună calitate. Eventualele erori ies mai repede la iveală. Un exemplu care însă a rămas multă vreme necorectat a fost un articol despre fluviul Rin. El nu are o lungime de 1320 de kilometri, cum a fost iniţial publicat, ci măsoară în realitate "numai" 1230 de kilometri. 

Şi mai grav este un exemplu din varianta Wikipedia în limba engleză, care a aşteptat multă vreme să fie corectat. Un lagăr nazist de concentrare din Varşovia a fost 15 ani descris ca fiind un lagăr de exterminare - o afirmație falsă.