100 de zile Trump: Imprevizibilitatea rămâne

Cel mai bine este văzută politica externă a lui Trump de către Eric Gomez, de la fundaţia conservatoare "Cato". Acesta consideră că politica externă dusă de Trump nu se deosebeşte foarte mult de cea a precedesorului său, Barack Obama. Trump, spune Gomez, acţionează cu o combinaţie de presiuni politice, diplomatice şi militare. Dar problema mai mare este că nu e previzibil, că se răzgândeşte des. Iar motivul ar fi că Trump nu înţelege situaţia internaţională, e de părere analistul. 

Du-te vino în politica externă 

Şi Michael Werz, de la think-thank-ul liberal "Center for American Progress" (CAP) vede lucrurile într-un mod asemănător. Primul impact în relaţiile cu China a fost întrebarea delicată dacă Taiwan-ul aparţine sau nu de această ţară. "În acest fel, într-un interviu pentru care a fost slab pregătit, a revizuit poziţa americană veche de 40 de ani, în final revenind în faţa Beijingului." Preşedintele a făcut practic toate gafele posibile. 

Este înconjurat de consilieri cu o agendă foarte conservatoare, de extremă dreapta. Printre aceştia, mulţi militari, cum ar fi ministrul Apărării, James Mattis, un fost general al Marinei americane. "De la Franklin D. Roosevelt încoace, cabinetul n-a avut mai mult de un singur general", a declarat Werz. Dacă îl luăm în considerare şi pe consilierul pe teme de securitate naţională, generalul McMaster, putem spune că Trump are mai mulţi militari în imediata sa apropiere. 

Ce urmează în politica externă SUA?

Există aşadar riscul militarizării politicii externe a SUA? Trump nu se va da nicidecum în lături de la aplicarea forței militare, crede Ecic Gomez de la Institutul Cato. Asta s-a văzut la bombardarea unui aeroport în Siria şi al unor baze ale IS în Afganistan. În plus, s-ar părea că SUA livrează arme Arabiei Saudite în războiul civil din Yemen - o confruntare de care SUA ar trebui "să se ţină departe". 

La crizele de săptămânile trecute, cum ar fi atacurile chimice din Siria sau situaţia din Afganistan, SUA ar fi reacţionat numai prin replici militare, spune Gomez. Lucru pe care analistul îl descrie ca pe un "semn rău". Pentru că nu s-a observat acolo nicio strategie coerentă de politică externă. 

Paralele cu criza din Cuba din 1962?

Jack Janes, de la „Institutul American pentru Studii Germane Contemporane" (AICGS) din cadrul Universităţii John Hopkins, se teme că situaţia din Coreea de Nord s-ar putea agrava. Coreea de Nord nu numai că deţine arme nucleare, dar dezvoltă şi rachete cu rază lungă de acţiune. Janes compară situaţia din Coreea de Nord cu criza rachetelor din Cuba, în 1962, când guvernul SUA a încercat să împiedice staţionarea lansatoarelor sovietice cu încărcătură nucleară în această ţară. Fostul preşedinte, John F. Kennedy a fost consiliat atunci de un "regiment" întreg de experţi din diverse ministere. Lui Trump îi lipsesc, dimpotrivă, consilierii cu know-how, mai ales că multe locuri din ministere nu sunt încă ocupate. Şi de aceea, procesul lui Trump de decizie este mult ghidat de instincte, spune Jack Janes de la AICGS. 

Michael Werz critică dur, aşadar, activitatea lui Trump. Îl descrie pe actualul preşedinte american ca fiind "structural incapabil de a învăţa". Atenţia lui Trump este de scurtă durată, adaugă Werz. Îi lipsesc educaţia, curiozitatea, interesul faţă de problemele lumii. Încă se mai informează de la posturile de televiziune conservatoare. Este condus de narcisism şi de o nevoie constantă de a fi validat. De fapt, Trump este o persoană cu totul apolitică - o caracteristică fatală pentru una dintre cele mai importante funcții din lume.