100 de ani de la naşterea Fridei Kahlo

Nici un alt pictor nu a reprezentat corpul feminin cu atâta brutalitate: în imaginile Fridei Kahlo, femeile apar răpuse de cuie sau însângerate, iar uneori, chiar şi organele interne lle sunt vizibile. După ce pierduse prima sarcină din cauza numeroaselor boli, artista mexicană şi-a exprimat dorinţa de a picta fetusul, dar asistentele medicale au refuzat să-i arate tristele rămăşiţe ale fiului ei născut mort. Din acest motiv, Frida Kahlo a început să studieze manuale de anatomie, iar imaginile tragice ale unor fetuşi morţi au devenit un leitmotiv al picturilor ei. Mesaoo Wrede de la institutul cultural „Bildwechsel” din Hamburg consideră că aceste imagini constituie un pas decisiv în istoria artei:

"După câte ştiu eu, Frida Kahlo este prima artistă care a tematizat momentul naşterii într-o pictură. Ea însăşi a trecut prin mai multe întreruperi de sarcină motivate de boală, momente tragice pe care le-a eternizat în diverse picturi. Printre altele, tabloul intitulat „Naşterea mea”, realizează o legătură între imposibilitatea de a da naştere unui copil viu, o traumă care a urmărit-o pe artistă toată viaţa, şi propria ei venire pe lume. Frida Kahlo a revoluţionat astfel arta contemporană.”

În special în anii tinereţii, Frida nu a fost percepută de critici drept artistă independentă, ci mai degrabă ca soţie talentată a celebrului pictor Diego Rivera. Popularitatea scăzută a artistei în acea perioadă este surprinzătoare, având în vedere că una dintre picturile ei era deja expusă în muzeul Luvru din Paris în anii 30. Frida Kahlo era conştientă de talentul ei ieşit din comun – când ziarul Detroit News l-a elogiat pe Diego Rivera, ea le-a explicat de pildă jurnaliştilor fără falsă modestie: „Sigur că băieţelul pictează destul de bine. Dar artistul cu adevărat talentat în familie sunt eu.”

Popularitatea Fridei Kahlo a crescut de abia după moartea ei, în special datorită mişcării feministe din Statele Unite şi Europa occidentală. Inadaptată la standardele societăţii patriarhale, artista a devenit idolul multor feministe – nu în ultimul rând, pentru că n-au preocupat-o niciodată aşa-numitele virtuţi feminine. În timpul căsniciei cu Diego Rivera a avut amanţi de ambele sexe, a băut şi a fumat excesiv, iar hainele bărbăteşti le purta cu aceeaşi plăcere ca rochiile tradiţionale mexicane. Ortrud Westheider, specialistă în istoria artei, explică în acest sens:

„Cred că Frida este un fel de predecesoare a artistelor Cindy Sherman sau Madonna. De altfel, cântăreaţa Madonna colecţionează picturi semnate de artista mexicană. Frida Kahlo ştia pe de o parte să pună în scenă clişeele tradiţionale despre femei şi să evidenţieze, pe de altă parte, aspectele androgine. Pentru o artistă crescută în mediul tradiţional mexican, această atitudine era cât se poate de revoluţionară.”

Frida Kahlo nu pierdea nici o ocazie de a organiza petreceri şi de a-şi vizita prietenii, savurând viaţa din plin – pe cât posibil, având în vedere că suferea de pe urma durerilor crunte pricinuite de un tragic accident de circulaţie, precum şi din cauza unei poliomelite din copilărie.

A trecut în repetate rânduri prin operaţii dificile din cauza fracturilor de coloană şi bazin şi petrecea adesea luni întregi în spitale, imobilizată de un corset de ghips. Astfel, picturile ei îmbină vitalitatea exuberantă cu experienţa suferinţei extreme.

Datorită celebrei biografii semnate de Hayden Herrera şi a peliculei despre viaţa artistei, în care Salma Hayek interpretează rolul principal, povestea impresionantă a Fridei Kahlo a devenit cunoscută şi în rândurile publicului mai puţin avizat. Între timp, ea a devenit mult mai populară decât soţul ei Diego Rivera. În Mexic există un adevărat cult al personalităţii Fridei, explică prozatoarea Karen Genschow, care a scris o biografie a artistei în limba germană:

"Se găsesc chiar sticle de tequila cu fotografii ale Fridei pe etichetă. Pot fi achiziţionate şi păpuşi cu chipul artistei. Consider că această comercializare a vieţii ei merge prea departe, având în vedere că produsele amintesc de aspecte care i-au provocat suferinţe Fridei: sticla de tequila este o aluzie la problemele ei cu alcoolul, iar durerea pricinuită de imposibilitatea de a avea copiii se regăseşte în imaginea păpuşii."

Moşternitorii Fridei încearcă să comercializeze faima celebrei lor mătuşi în special în aceste luni, cu ocazia împlinirii centenarului ei. Chipul artistei se regăseşte pe ceşti de cafea, tricouri şi cercei. În capitala mexicană se organizează în această vară chiar şi concursuri de frumuseţe sub semnul Fridei Kahlo: premiate sunt fetele şi femeile care seamănă cel mai mult cu artista. Între timp, şi compania aeriană mexicană „Aeromexico” şi-a descoperit pasiunea pentru cea mai celebră artistă a ţării, şi a botezat un avion de tip Boeing „Frida Kahlo”.