"Sistemul de drept din Moldova rămâne în continuare captiv"

Guvernul de la Chișinău a anunțat că și-a angajat răspunderea, promovând un amendament ce îi permite premierului Maia Sandu să propună Consiliului Superior al Procurorilor "lista scurtă" a candidaților la funcția de procuror general. Aceasta a stârnit un val de critici din partea socialiștilor, care sunt gata chiar să demită Guvernul actual, situație care ar putea duce la destrămarea coaliției politice de la Chișinău și provoca alegeri anticipate. DW a realizat un interviu cu Ștefan Gligor, avocat și unul din candidații la funcția de procuror general, care a participat la concurs.

DW: Ministerul Justiției a selectat, în cadrul unei comisii, patru candidați din cei 16 admiși la concurs și a trimis lista Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) ca să desemneze un singur candidat pentru numirea în funcția de procuror general. Știm că ați aplicat la concurs, însă nu ați fost printre acei patru. Considerați corect acel concurs?

Eu ca participant la concurs nu aș vrea cumva să critic comisia, pentru că nu e corect și eu am acceptat autoritatea acesteia. Dar, ceea ce este important de analizat este modul în care a fost organizată preselecția și greșelile care s-au admis. Noi am avut parte în acest concurs de cei mai integri, curajoși, cu inițiativă oameni, care ar veni în contradicție cu sistemul Procuraturii. După părerea mea, mai întâi trebuia să fie formată Comisia, să se fi anunțat concursul, să se acorde un termen de 30 de zile pentru depunerea dosarului. Eu, de exemplu, am avut foarte puțin timp să pregătesc dosarul. După acest termen, Comisia trebuia să își ia cel puțin încă 30 de zile pentru verificarea dosarelor prin prisma conformității cu cerințele prevăzute de Regulament. Dar, cel mai important, aceasta trebuia să verifice integritatea candidaților. În realitate ei au avut doar 10 zile pentru toate, o perioadă insuficientă. Ulterior ar fi urmat interviurile, care trebuiau structurate în două compartimente - testul și interviul cu psihologul, apoi interviul în baza conceptului de management, profesionalism și verificarea integrității. Asta nu s-a făcut. Cam aceasta este opinia mea despre concurs și greșelile care au fost comisie.

În aceste zile Prim-ministrul, Maia Sandu, a anunțat anularea concursului pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general, organizat sub egida Ministerului Justiției. Iar Guvernul a decis că această preselecție va fi făcută de premier, o "răspundere politică" pe care Maia Sandu a declarat că și-o asumă. De ce s-au schimbat atât de radical condițiile?

Din câte înțeleg eu, când s-a analizat grila de note a devenit evident faptul că cel puțin unul din participanți, în mod intenționat, a sabotat trei din cei 16 candidați, care aveau cele mai mari șanse să ajungă în lista finală. Puteți să vedeți grila, iar atunci când cineva înțelege că acei trei ies în finală, iar tu nu îi vrei, le pui lor note minimale. Astfel, a devenit absolut clar că un exponent al Partidului Socialiștilor a sabotat acest concurs. Este incorect să admiți acest lucru. Eu cred că acest domn Bobu a făcut o mare defavoare socialiștilor, prin faptul că a dat pe față atât de evident atitudinea sa discriminatorie față de unii participanți. Printre cei trei am fost și eu. În aceste circumstanțe este foarte dificilă situația în care s-a pomenit Ministerul Justiției, care a fost responsabil de acest concurs prin ordinul ministrului. Respectiv, chiar dacă regulamentul nu prevede modalitatea de anulare, acesta poate fi anulat prin modalitatea similară creării acestui concurs, adică prin ordin. Astfel, decizia ministrului este absolut logică și necesară în acest caz.

Ar fi o soluție ca prim-ministrul să numească direct un procuror, fără concursuri?

Dacă analizăm modalitatea de numire a procurorului în statele europene, lucrul acesta e făcut fie de Guvern sau de Ministerul Justiției, iar ulterior este desemnat de Președintele țării. În unele situații noi avem și Consiliul Superior al Magistraturii care alege Procurorul. Aceasta e practică generală și nu văd o mare catastrofă în această formulă. Ce văd eu este că Maia Sandu împreună cu echipa sa a făcut o analiză minuțioasă, a înțeles de fapt că în joc este pusă întreaga țară și toată reforma justiției și a decis să își asume răspunderea pentru aprobarea unei legi cu privire la selectarea candidaților la funcția de Procuror general. Astfel, urmează ca ea să facă o listă de cel puțin doi candidați pe care îi va propune Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, practic Partidul Socialiștilor este pus la perete și trebuie să dea pe față intenția lor reală.

Președintele Igor Dodon zice că el nu are nevoie de procuror, nu are nici un interes de a subordona această instituție. Totuși toți se luptă pentru această funcție. De ce această funcție este importantă și ce trebuie să facă un procuror general pentru țară?

Tradițional procurorul general în R. Moldova era numit de politicieni. Până la schimbarea legii din 2016 era numit de Parlament. Acest lucru era crucial pentru politicieni, pentru că ei, de regulă, își aveau nasul băgat în tot felul de scheme de contrabandă și de venituri ilicite. Pentru ei era important să existe un procuror general comod, subordonat, ca să le protejeze schemele și veniturile. În 2016 s-a creat un mecanism pentru o numire apolitică, dar care a fost un eșec, pentru că Vlad Plahotniuc, în acel moment, controla Procuratura încă din 2010. Fără verificarea integrității tuturor procurorilor și judecătorilor era un non-sens să faci reforma Procuraturii. Ei au mers și au dat această independență și protecție fiind siguri de faptul că toată lumea din justiție e așa de speriată că va face tot ce vrea Partidul Democrat. Ei practic și-au protejat prin lege un sistem creat și corupt de ei ca să nu se poată interveni. Astfel, în cazul în care procurorul ar fi o persoană integră, probabil unii politicieni și-ar face griji că ar putea să îi întrebe de anumite circumstanțe și anumite episoade din activitatea lor. Mulți oameni cred că dacă va fi numit pur și simplu un procuror integru și curajos, el va face acolo imediat revoluție. Este o exagerare. Va fi nevoie de timp și de sprijinul majorității parlamentare.

O soluție ar fi aducerea unui procuror din străinătate?

Eu știu că s-au făcut încercări de a identifica o persoană cu cetățenia R. Moldova, dar care este produsul unui alt sistem de drept. Avem de aceștia care lucrează în sistemele din UE, România și SUA. Dar întrebarea este câți din ei sunt gata să își lase familiile, viața sau cariera lor. Eu cred că acesta a fost unul din cele mai mari obstacole, plus că ei s-au format în alt mediu și sunt departe de realitățile noastre. De asta, cred că o bună parte din ei ar fi refuzat. O altă opțiune ar fi de schimbat legea drastic și de permis să vină în această funcție un cetățean străin. Aici eu sunt sigur că ar exista o mare rezistență din partea socialiștilor, care ar invoca conceptul suveranității și multe alte lucruri.

De ce reforma justiției anunțată a stârnit un val de critici? Este oare compromisă?

Reforma va fi compromisă atunci când se va clarifica că în Parlamentul R. Moldova nu există o majoritate parlamentară, care ar susține o evaluare externă a procurorilor și judecătorilor. Dacă noi ajungem la un punct când socialiștii de fapt nu-și doresc acest lucru, atunci această reformă pentru moment este compromisă. Noi acum suntem în fața unor noi alegeri anticipate, dacă în trei zile nu este înaintată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului actual, pe motiv că nu sunt de acord cu procedura de selecție a Procurorului general. Asta de fapt înseamnă că socialiștii se tem de un procuror general independent și ce va urma ulterior. Ei nu susțin plenar reforma justiției, că nu vor acest lucru. Ca să faci o reformă reală ai nevoie de suport politic. Ce a făcut Maia Sandu? Le-a aruncat mănușa pe masă. Eu cred că este un contraatac frumos și în foarte scurt timp noi vom vedea dacă avem cu cine de-oligarhiza și cu cine face ordine. Socialiștii și-au asumat reforma justiției. Sistemul de drept rămâne în continuare captiv.