1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ştiri culturale

Alexandra Sora12 mai 2006

O expoziţie dedicată comorilor scufundate ale Egiptului antic, controversele în jurul piesei „Jocul de-a întrebatul” a autorului Peter Handke, criticat drept simpatizant al dictatorului sârb Miloşevici şi trecerea în nefiinţă a scriitorului rus Alexander Sinoviev sunt principalele teme ale ştirilor culturale.

https://p.dw.com/p/B2rS
Peter Handke, autorul controversatei piese de teatru "Jocul de-a întrebatul".
Peter Handke, autorul controversatei piese de teatru "Jocul de-a întrebatul".Imagine: AP

150 de intelectuali renumiţi s-au pronunţat public în favoarea refuzului teatrului Comedie Francaise din Paris de a pune în scenă o piesă a autorului Peter Handke. Cu scurt timp în urmă, dramaturgul Olivier Py de la Comedie Francaise a declarat că nu poate colabora „cu un autor care a sprijinit ideologic ultra-naţionalismul sârb”. Autorul de origine austriacă Peter Handke se pronunţase deschis în favoarea dictatorului Slobodan Milosevici şi a rostit chiar un discurs elogios la adresa tiranului de la Belgrad la înmormântarea acestuia care a avut loc în martie. Controversata piesă „Jocul de-a întrebatul sau Călătoria spre ţara sonoră” a fost criticată în repetate rânduri din cauza idealizării exagerate a Serbiei, ţară pe care autorul o descrie drept tărâm magic, ca utopie îndreptată în mod paradoxal spre un trecut nedefinit, atmosferă în care decadentul om occidental şi-ar regăsi sufletul pierdut. În acelaşi timp, scriitorul relativizează în mod cât se poate de discutabil ororile crimelor în masă comise de sârbi, ziarul „Nouvel Observateur” calificându-l chiar drept „apologet al masacrului de la Srebrenica”. Printre cei care s-au pronunţat împotriva punerii în scenă a piesei lui Handke la Paris se află intelectuali celebri precum laureatul premiului Nobel pentru literatură Gao Xingjian, regizoarea Ariane Mnouchkine şi fostul director al Festivalului de la Avignon Bernard Faivre d’Arcier. Pe de altă parte, scriitoarea Elfriede Jelinek, şi ea laureată, în 2004, a premiului Nobel pentru literatură, a criticat această atitudine faţă de Handke drept cenzură, fiind de părere că intelectualii ar trebui să se arate mai încrezători în puterea de discernământ a publicului într-un stat cu o tradiţie democratică atât de puternică precum Franţa.

Mulţi scriitori sau filosofi rămân în conştiinţa posterităţii în special printr-o singură formulare sau printr-un citat celebru. Cea mai cunoscută expresie a lui Alexander Sinoviev este termenul latin de „homo sovieticus” (omul sovietic), un neologism care surprinde în mod strălucit deformarea unei întregi societăţi cuprinse de delirul totalitarismului stalinist. „Homo sovieticus” este titlul unei cărţi celebre scrise de filosoful Alexander Sinoviev în 1984, cu 14 ani după ce fusese nevoit să renununţe la catedra de logică pe care o deţinea la Universitatea din Moscova din cauza criticilor sale dure la adresa regimului totalitar. După ce petrecuse 20 de ani în Germania, Sinoviev s-a întors în 1999 în Rusia, a publicat diverse scrieri împotriva politicii lui Gorbaciov, şi a ajuns chiar să-l sprijine pe candidatul comunist la preşedinţie Gennadi Ziuganov în campania electorală împotriva lui Boris Ielţân. Scriitorul şi filosoful Sinoviev s-a stins din viaţă miercuri la Moscova, la 84 de ani.

La Berlin se pot admira comori din Egiptul antic, dispărute sub valurile Mediteranei cu secole în urmă. Expoziţia inedită se intitulează „Comorile scufundate ale Egiptului”. Ea expune statui, monede, bijuterii, capete de sfincşi şi alte obiecte provenind din legendarele oraşe Herakleion şi Canopus, dar şi dintr-un cartier dispărut al celebrului port antic Alexandria. Obiectele expuse au o vechime între 1.200 şi 2.700 de ani şi dispăruseră în apropiere de Alexandria în urma unor tragice cutremure sau altor catastrofe naturale, fiind descoperite în ultimii ani de un grup de arheologi francezi conduşi de Anne Padieu. Printre exponate se află şi cea mai mare statuie a zeului Nilului care a fost găsită vreodată de arheologi. Expoziţia a fost inaugurată joi oficial de preşedintele german Horst Köhler împreună cu omologul său egiptean Hosni Mubarak.