1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Şi România este grav afectată de criză

Rodica Binder11 martie 2009

Criza economică şi financiară a lovit şi România, din plin, ridicînd noi probleme Uniunii Europene. Iar recrudescenţa terorismului ar fi corelabilă şi cu actuala recesiune economică, nelipsită de mari necunoscute.

https://p.dw.com/p/H9ou
Imagine: dpa
„Cît de gravă este situaţia în România” se întreabă DER TAGESSPIEGEL, „Şi România are nevoie de miliarde” titrează KURIER, „ Şi România solicită miliarde Uniunii Europene” constată DIE WELT, dar „Miniştrii de finanţe ai Uniunii se opun extinderii programului de ajutor pentru Europa de răsărit” rezultă din titlul articolului publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

În contrast cu îngrijorările stîrnite responsabililor de la Bruxelles de situaţia dramatică în care se află acum şi România, după Ungaria şi Letonia, ziarele publică şi cîteva imagini care ar putea descreţi frunţile, dacă zîmbetul nu ar fi totuşi unul amar.

Astfel, pe prima pagină, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG reproduce o fotografie color reprezentînd un ţăran din comuna Telega, în a cărui căruţă a fost aşezată caroseria dezmembrată a unei vechi „Dacii” albastre.

În paginile de economie, acelaşi ziar trece în revistă succesul neaşteptat de care se bucură autoturismele „Dacia” în Germania, de la intrarea în vigoare a aşa-numitului „Program rabla”.

Şi cotidianul austriac KURIER îşi însoţeşte articolul despre România cu o fotografie cvasi identică, cu singura deosebire că în şi pe caroseria dezmembrată aşezată în căruţa trasă doar de un singur cal stau nu mai puţin de 5 persoane. Sub fotografie se poate citi” din cele zece regiuni cele mai sărace din Uniunea Europeană, cinci se află în România”.

Ideea articolului ar fi următoarea: problemele Europei de răsărit sunt foarte diferite ceea ce şi agenţia americană de Rating Moody’a fost nevoită să admită în cele din urmă. Iar România are nevoie stringentă de ajutorul Uniunii Europene. De la Viena, cancelarul Werner Faymann aşteaptă din partea Uniunii Europene o mai strînsă solidaritate cu ţările afectate de criză, în special cu cele din est care nu trebuie lăsate în voia soartei.

Deocamdată miniştrii de finanţe ai Uniunii nu doresc să suplimenteze fondul de ajutor existent şi nici să elaboreze noi pachete anticriză, deşi conjunctura se înrăutăţeşte. Din acest motiv ei s-au pronunţat în favoarea unei majorări a bugetului de ajutor al Fondului Monetar Internaţional la suma de 398 miliarde Euro, România putînd fi un caz pentru FMI conchide articolul publicat în ziarul austriac.

Tot din Austria, al cărei sistem bancar a fost dur lovit de criză, WIENER ZEITUNG focalizează eforturile Bruxelles-ului în vederea coordonării ajutoarelor şi a armonizării TVA.

La Bruxelles, miniştrii de finanţe au respins cererea Austriei şi a unor state central şi est-europene de majorare a creditelor de ajutor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, relevă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, citînd declaraţia ministrului german al finanţelor Peer Steinbrück, din care rezultă că deja în două cazuri, al Ungariei şi Letoniei, Uniunea Europeană şi-a dovedit spiritul de solidaritate. Textul articolului precizează că şi România ar putea fi ajutată după acelaşi model.

Opinia este reluată în articolul publicat în DIE WELT, însoţit de o fotografie reprezentînd Palatul Parlamentului din Bucureşti. Guvernul şi Banca Centrală ar fi început negocierile cu Uniunea Europeană şi cu FMI în vederea primirii de ajutor. Sporirea fondurilor de sprijinire a ţărilor afectate de criză va sta de altfel şi pe ordinea de zi a a summitului G20 de la Londra, la începutul lunii aprilie.

Pînă atunci, scrie cotidianul TAZ, tematizînd în special situaţia dramatică a Austriei, la FMI se perindă una după alta tot felul de misiuni secrete, ultima delegaţie fiind cea a României. Articolul semnalează că Bucureştiul are un aliat în Austria.

În cuprins mai este menţionată scăderea exporturilor României cu 16% în acest an precum şi prăbuşirea pieţei imobiliare.

Suma necesară pentru refinanţarea băncilor est-europene lovite de criză ar fi cuprinsă între 275 şi 300 de miliarde de euro – cred experţii. Cît despre cele 16 miliarde rămase în fondul pus de Uniunea Europeană la dispoziţia celor aflaţi la ananghie, acestea nu sunt decît o picătură de apă pe o plită încinsă, conchide ziarul citat.

Dar nu cumva criza economică şi financiară globală se soldează şi cu o recrudescenţă a violenţelor şi a terorismului, se pot întreba cititorii bine informaţi, aflînd bunăoară de atentatele teroriste din Irlanda de Nord.

Cotidianul italian LA REPUBBLICA este de părere că terorismul ar fi alimentat de actuala recesiune.

Şi de prejudecăţi – consideră BERLINER ZEITUNG, pornind de la situaţia din Irlanda de Nord, unde cele două comunităţi – cea catolică şi cea protestantă - trăiesc strict separate una de cealaltă iar copiii frecventează în marea lor majoritate şcoli confesionale.

Şi din acest motiv, demnă de luat în seamă este recomandarea făcută de DIE PRESSE: important este să nu ne pierdem cumpătul .

Sfatul le poate fi util şi celor descumpăniţi de criza financiară.

Într-un articol publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, Pedro Solbes, ministrul spaniol al economiei şi finanţelor, ne asigură că „Umbrela Euro ne protejează pe toţi”. Aşa să fie!