În Germania există milioane de şomeri, dar şi sute de mii de posturi neocupate

Pentru a preîntâmpina criza de forţă calificată de muncă, ce se prefigurează în Germania, experţii propun noi măsuri privind instruirea profesională a tinerei generaţii. În pofida conjuncturii economice destul de slabe, fiecare a treia firma din Germania are totuşi nevoie de personal cu înaltă calificare.

Dacă acum 40 de ani o femeie aplica pentru un loc de muncă în domeniul tehnic, aceasta era invitată la interviu numai pentru că şeful era curios să vadă cum arată o femeie care vrea să facă o muncă specifică bărbaţilor. Făcând abstracţie de faptul că, între timp, principiul egalităţii între sexe a început să fie respectat, în ziua de azi, firmele nu-şi mai permit să fie selective întrucât personalul calificat a început să dispară, afirmă Anton Börner, preşedinte al Asociaţiei germane pentru comerţ exterior şi en-gros. Acest fenomen este o consecinţă a diviziunii muncii la nivel global - explică Michael Hüther, director al Institutului German pentru Economie:

"Liberalizarea comerţului mondial şi progresul tehnic au făcut ca Germania să se concentreze pe tehonologie înaltă şi servicii."

Astfel se explică paradoxul de pe piaţa muncii: pe de o parte există 100.000 de posturi de inginer neocupate, iar pe de alta Germania are în jur de trei milioane de şomeri. Circa o treime din aceştia nu au nicio calificare. Vina nu aparţine numai sistemului german de învăţământ, iar firmele sunt conştiente de lucrul acesta. Şeful constructorului de aeronave Airbus, Thomas Enders, susţine că şi firmele sunt responsabile pentru situaţia la care s-a ajuns:

"În mod evident, în ultimii zece ani, am subestimat factorul uman. În aceste condiţii nu-i de mirare că nu numai cantitatea a avut de suferit, ci şi calitatea."

Goana după profit

Cu alte cuvinte: firmele au fost prea preocupate să se dezvolte şi să facă profit în loc să investească şi în formarea profesională a viitoarelor generaţii de angajaţi. Unele, precum Airbus, au găsit deja alternative:

"Cea mai bună şi cea mai strălucită; o soluţie folosită în branşa noastră nu numai în Europa, ci şi în America de Nord ori alte ţări, precum India, unde există destui specialişti: am inaugurat un centru pentru formarea inginerilor, iar rezultatele înregistrate până acum sunt foarte bune."

Pentru alte companii însă, o asemenea soluţie nici nu intră în discuţie. Wolfgang Franz, preşedinte al Centrului european pentru cercetări economice le face politicienilor germani următoarele recomandări:

"Lipsa specialiştilor în anumite domenii şi regiuni este un motiv să intensificăm eforturile de calificare a angajaţilor în toate sectoarele de activitate. Este şi un bun pretext pentru a realiza o diferenţiere salarială a remuneraţiei pentru a atrage forţa de muncă din şomaj şi pentru a fi competitivi în procesul de recrutare peste graniţe."

Cu toate acestea, pierderile din ultimele decenii nu pot fi recuperate de azi pe mâine. În discuţie mai intră şi transformările demografice, având în vedere că rata natalităţii este foarte mică. Clasa politică îşi pune speranţele în aşa-numita forţă de muncă "de rezervă", cum ar fi femeile nevoite să rămână câţiva ani acasă pentru a-şi creşte copiii.