În Germania continuă procesul de erodare a marilor partide

Ecologiştii şi Partidul Stângii în schimb au motive de satisfacţie, intrând confortabil în forul legislativ local. Mai mult, nou creatul Partid al Stângii, apărut din fuziunea fostului partid comunist est-german cu o fracţiune desprinsă din partidul social-democrat SPD condusă de Oscar Lafontaine, a reuşit pentru prima dată să pătrundă într-un Parlament regional din fosta Germanie de Vest. Dat fiind că social-democraţii au obţinut totuşi cele mai multe voturi, presa se întreabă cu cine vor încheia ei coaliţia de guvernare. O posibilă alianţă cu Partidul Stângii a fost exclusă din capul locului, de preşedintele laburiştilor din Bremen, Jens Boehrnsen.

Cotidianul FRANKFURTER RUNDSCHAU recomandă în context că „…laburiştii ar trebui să se decidă pentru depăşirea dilematicei mari coaliţii cu creştin-democraţii”, mai ales că aceasta dă semne de oboseală şi la Berlin. Ei ar trebui să folosească această rară ocazie, pentru a demonstra că o alianţă cu ecologiştii poate din nou funcţiona, după eşecul tandemului Schroeder-Fischer. O atare alianţă ar fi mai firească decât o largă coaliţie, în care divergenţele de opinie sunt la ordinea zilei.”

HEILBRONNER STIMME consideră că rezultatul obţinut de Partidul Stângii şi de ecologişti arată cât de irelevant este acest scrutin. Potrivit articolului de fond, aceste două formaţiuni n-ar fi fost votate de atât de numeroşi cetăţeni în nici un alt land federal de proporţii. Ecologiştii au profitat de dezamăgirea provocată de guvernarea marii coaliţii, la fel şi Partidul Stângii. Scrutinul arată însă limpede un lucru: structura Landurilor federale trebuie rapid reformată, fiindcă „vremea reducerii numărului parlamentelor locale a sosit demult.”

Dar, nu numai chestiunea viitoarei coaliţii guvernamentale de la Bremen îi interesează pe editorialişti, ci şi efectul sigurului scrutin regional din acest an programat în Germania asupra clasei politice de la Berlin.

MITTELBAYERISCHE ZEITUNG apreciază că electoratul a sancţionat atât marea coaliţie din Bremen, cât şi marea coaliţie de la Berlin. Ziarul continuă: „Atunci când două partide mari, care formează de peste un deceniu coaliţia guvernamentală întrunesc un rezultat atât de slab, se poate vorbi despre un dezastru. Şi în loc ca responsabilii celor două formaţiuni să analizeze la rece cauzele eşecului, caută să-l îmbrace în cuvinte frumoase. Asistăm la o fugă a lor de realitate.”

În sfârşit, ziarul SUEDWEST PRESSE care apare la Ulm conchide: Chiar dacă politica locală din Bremen a fost principala miză a scrutinului, preşedintele la nivel federal al laburiştilor, Kurt Beck, are reale motive de îngrijorare. Procesul de erodare cu care se confruntă marile partide continuă, şi acesta îi afectează mai ales pe laburiştii aflaţi sub conducerea sa. Electoratul din vechiul oraş hanseatic a dat apă la moară adversarilor acestui politician.”

Mai consemnăm apariţia, în paginile prestigiosului săptămânal DER SPIEGEL, a unui material privind criza politică din România. Intitulat „Finală în lupta pentru putere”, articolul scoate în evidenţă prognozele favorabile preşedintelui suspendat Traian Băsescu la referendumul de sâmbătă. Dar, arată săptămânalul, nădejdea că referendumul va pune capăt haosului politic intern ar putea fi prematură. În plus, criza politică irită între timp şi o serie de investitori străini, care au decis amânarea unor proiecte aflate pe ordinea de zi.

Aceeaşi publicaţie găzduieşte un amplu interviu cu autorul român de limbă germană Eginald Schlattner, privind cultura germană din Transilvania.