Împlinirea unui an de la războiul din Liban

Răpirea a doi soldaţi israelieni pe 12 iulie 2006 de către un comando al miliţiilor şiite Hisbollah la frontiera israeliano-libaneză a reprezentat pentru Israel motivul declanşării unui război care a durat 34 de zile şi care a făcut 1200 de victime în rîndul libanezilor şi 160 în cel al israelienilor. La un an de atunci Libanul se află în faţa celei mai grave probe din istoria sa recentă. Guvernul prooccidental şi opoziţia condusă de organizaţia şiită Hisbollah s-au neutralizat reciproc.

Economic ţara se află la pămînt, infrastructura este distrusă. O treime din libanezi vor să emigreze. Ţara este paralizată economic, politic şi social. Pagubele de război se ridică la mai multe miliarde de dolari. În Liban nu mai vin nici turişti şi nici investitori, pentru că riscurile sunt prea mari. Libanezii şi-au pierdut încrederea în capacitatea oamenilor politici de a acţiona laolaltă pentru rezolvarea crizei.

Grupuri extremiste apropiate de reţeaua Al Qaeda provoacă prin violenţele comise nesiguranţă şi teamă. Tendinţa generală de a părăsi ţara ia proprţii dramatice. Nu doar tinerii vor să plece în altă parte ,ci şi clasa de mijloc şi cea de frunte pentru că Libanul continuă să fie din toate punctele de vedere mult prea riscant. În spatele fiecărui grup de interese se află forţe străine, care urmăresc să-şi întărească poziţia în Liban.

Problema Libanului, remarcă militantul pentru drepturile omului, poetul Elias Khoury, este sistemul confesionalo- politic. Cel puţin 18 grupuri diverse nu fac altceva decît să-şi urmărească propiile interese şi obiectivele de moment. Ele nu au învăţat nimic din războaiele şi suferinţele din trecut, aşa că la un an de la ultimul război cu Isarelul, Libanul nu se află în stare de funcţionare, fiind ameninţat de război civil.