1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Zona euro - principalul risc

Deşi datoriile Japoniei şi SUA sunt mai mari decât ale ţărilor din zona euro, acestea reprezintă cel mai amplu pericol pentru stabilitatea pieţelor financiare.

Zona euro rămâne cel mai mare factor de risc pentru pieţe

Deşi datoriile Japoniei şi SUA sunt, în cifre absolute, mai mari decât ale ţărilor din zona euro, cele din urmă continuă să reprezinte, potrivit FMI, cel mai amplu pericol pentru stabilitatea pieţelor financiare globale.

Conform celui mai recent raport cu privire la pieţele financiare întocmit de Fondul Monetar, ţările din zona euro constituie în continuare principalul risc pentru stabilitatea pieţelor globale în special pentru că au crescut diferenţele economice şi financiare dintre centrul lor şi periferie.

Amplificarea acestui clivaj din interiorul zonei euro are consecinţe dramatice, a subliniat Jose Vinals, şeful departamentului pentru pieţele de capital al FMI. Potrivit lui „neîncrederea şi incertitudinile politice au generat o masivă retragere de capital din ţările situate la periferia zonei euro”.

E vorba de un proces în sine neobişnuit pentru un spaţiu monetar unitar. În plus, acest fenomen a determinat „creşterea masivă a costurilor procurării de credite proaspete deopotrivă pentru ţările în cauză, pentru băncile lor, pentru persoanele particulare şi întreprinderi”. Iar această scumpire a creditelor a provocat apariţia unei „periculoase spirale economice descrescătoare”.

Vinals a rămas totuşi optimist. Expertul FMI şi-a manifestat încrederea că e posibilă spargerea cercului vicios, dacă guvernele europene îşi vor întări credibilitatea punându-şi în aplicare propriile decizii adoptate întru combaterea crizei datoriilor. Doar astfel se va putea recâştiga încrederea investitorilor, a spus el. Altminteri, „miza fiind mare, băncile UE s-ar putea vedea forţate să renunţe la încasarea unor sume în valoare de aproape trei mii de miliarde de dolari în cazul în care nu se vor reduce presiunile exercitate de pieţe”. În acest caz se iveşte pericolul unei contracţii a creditelor bancare, în speţă scăderea, până la finele lui 2013, cu 9 la sută a celor oferite în ţările de la periferia zonei euro.

În cel mai rău caz s-ar putea ajunge, potrivit FMI, chiar la ştergeri de datorii contractate la aceste bănci în valoare de 4.500 de miliarde de dolari şi la o reducere a creditelor oferite de 18 la sută. Tinzând acum spre zero, rata creşterii economice europene s-ar prăbuşi, scăzând cu până la 4 procente.

Statele din zona euro şi Banca Centrală Europeană au adoptat o serie de măsuri foarte salutare la summitul UE din iunie şi datorită hotărârii BCE de a cumpăra la nevoie nelimitat obligaţiuni ale ţărilor îndatorate. Potrivit FMI, aceste demersuri au îngrădit criza, lărgind totodată arsenalul luptei împotriva ei. Ceea ce a liniştit pieţele, determinând scăderea dobânzilor percepute pentru obligaţiunile statelor îndatorate.

Dar e obligatoriu ca pieţele să înţeleagă aceste măsuri „ca fiind reale şi cuplate cu condiţionări credibile, iar nu virtuale”, e de părere Vinals, făcând aluzie la Spania şi la tendinţa guvernului ei de a evita recursul la pachetul de ajutoare spre a evita aplicarea unor reforme dure.