1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ziua internaţională a femeii

Un comentariu de Ulrike Mast-Kirschning, tradus de Elisabeta Sturdza

Prin tradiţie, 8 martie, Ziua internaţională a femeii, este un prilej de a se atrage atenţia asupra drepturilor pe care ar trebui să le aibă femeile şi de a se face un bilanţ al succeselor şi al deficitelor.
Ziua femeii îşi are originea în mişcarea muncitorească. La 8 martie 1857, muncitoarele din industria textilă din New York au protestat printr-o grevă împotriva condiţiilor proaste de muncă. Tot la 8 martie, dar în anul 1908, muncitoarele din New York din industria textilă au făcut din nou o grevă, de data aceasta cu deznodămînt fatal. Grevistele au fost închise în fabrică; a izbucnit atunci un incendiu, în care şi-au pierdut viaţa 129 de femei. În memoria acestui eveniment tragic, un an mai tîrziu a fost aniversată pentru prima dată ziua femeii. Ulterior, ideea a fost preluată de mişcarea comunistă. Începînd din 1946, în zona de ocupaţie sovietică, ziua femeii a devenit sărbătoare oficială, de stat.
În ţările occidentale a avut loc de-alungul primei jumătăţi a sec. al 20- lea o mişcare puternică de emancipare a femeilor, mişcare ce a înregistrat succese importante. Dar asocierea acestor preocupări cu data de 8 martie a avut loc mai tîrziu, de exemplu în Germania abia la sfîrşitul anilor '60. În anul acesta, Secretarul general ONU, Kofi Anan, a plasat în centrul atenţiei două teme de remarcabilă importanţă: discriminarea femeilor în lume şi pericolul reprezentat de sida.

Numărul noilor infectări cu virusul de sida creşte exploziv pe toate continentele. Dar ce legătură are acest lucru cu drepturile egale ale persoanelor de sex opus? - Are o legătură, constată organizaţiile pentru drepturile omului şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Căci, pentru a înăbuşi epidemia, trebuie făcut mai mult şi mai eficient pentru combaterea discriminării femeilor.

Se consideră că grupurile de risc le formează toxicomanii, homosexualii şi oamenii de culoare. Mulţi oameni cred că prin astfel de stigmatizări pot ţine departe de ei pericolul. - O apreciere cît se poate de greşită! În Statele Unite şi în Europa Occidentală, rata infectărilor printre homosexuali şi drogaţi se află de mult într-o zonă nespectaculoasă. În schimb, în Africa, în Europa de Est şi în Asia, acest flagel a luat astfel de proporţii, încît relaţiile umane de pretutindeni nu pot rămîne neafectate.
Riscul se află altundeva; iar ţările industrializate occidentale au şi ele o răspundere. Un loc de frunte pe lista pericolelor îl ocupă discriminarea femeilor. Acestea sunt victimele traficului de carne vie şi ale prostituţiei în inima Europei. Ele sunt victimele violurilor în zonele de război şi de conflict din întreaga lume. Ele sunt obiectul unor superstiţii şi al unor practici rituale de purificare de o cruzime de nedescris în Africa. Şi în multe locuri de pe glob, ele încă nu pot decide singure asupra căsătoriei sau a vieţii cu un partener. Şi deseori ele nu au nici un cuvînt de spus pentru protejarea de contaminări în relaţiile sexuale.

Cauzele răului pot fi îndepărtate printr-un ansamblu de realităţi, aparent fără legătură directă cu problema sida. De exemplu, o bună stare economică nu le-ar împinge pe multe femei la prostituţie. Dreptul la azil sau la şedere în ţările occidentale le-ar da curaj multor femei să depună mărturie împotriva traficanţilor de persoane. În multe regiuni ale lumii, femeile au nevoie de condiţii mai bune de educaţie, de informare şi de asistenţă medicală, pentru a se proteja pe ele şi pe copiii lor de contaminarea cu virusul de sida sau de răspîndirea acestuia. De ce nu au nevoie femeile este o morală bigotă. De tipul celei a administraţiei Bush, care asociază programele de combatere a sidei de programe educaţionale pentru renunţarea la viaţa sexuală şi de interzicerea avortului. Nu au nevoie nici de interzicerea folosirii prezervativelor, considerată păcat de către biserica catolică. Pe tot globul au loc zilnic 13.500 de noi infectări cu virusul HIV. Pînă în anul 2010, vor fi cu mare probabilitate 75 de milioane de infectaţi. Astăzi deja în sudul Saharei există sate întregi afectate de boală. Viaţa familială, socială şi economică se degradează, programele de ajutorare şi asistenţa socială sunt neputincioase. Cine vrea să împiedice astfel de scenarii şi în alte regiuni ale lumii trebuie în sfîrşit să accepte că drepturile femeii se înscriu printre drepturile omului.