Ziua internaţională a libertăţii de opinie

Potentaţii, indiferent de epocă sau de culoarea lor politică, preocupaţi de rămânerea la putere, s-au temut mereu de impactul cuvântului scris. Atât de mult, încât i-au urmărit şi urmăresc încă pe autorii cărţilor, articolelor sau filmelor neconforme cu linia oficială, îi aruncă în închisori sau chiar îi omoară. Aşa cum s-a întâmplat recent în Ucraina, Zimbabwe sau Columbia, pentru a ne limita la doar câteva exemple.

În ţări cu sisteme marcate de ideologii totalitariste, cum ar fi Coreea de Nord sau China, criticii regimului sunt supuşi represiunilor, mai ales dacă părerile lor incomode apucă să vadă lumina tiparului. Acest lucru este inacceptabil, dar din păcate nu constituie ceva nou.

Există însă şi alte fenomene, mult mai ameninţătoare în lume, privind modul în care sunt trataţi cei care gândesc diferit. La scară globală cazurile ajunse în atenţia Comitetului Writers in Prison al PEN- Clubului (asociaţia internaţională a scriitorilor) au crescut dramatic. Astăzi, scriitorii, ziariştii sau oamenii de cultură incomozi nu mai sunt persecutaţi doar de state sau despoţi ci şi de carteluri ale drogurilor, de companii comerciale sau grupări extremiste de cele mai diverse orientări.

Nou este de asemenea, cazul petrecut în liberala Europă, anume asasinarea cineastului olandez Theo van Gogh, de către un prezumtiv extremist islamist, doar fiindcă regizorul criticase în filemele sale modul în care este trată femeia în lumea islamică.

Constituie totodată o noutate faptul că laureata premiului Nobel pentru Pace, iraniana Ebadi, nu-şi poate publica biografia în ţara-model de democraţie, America, fiindcă în carte sunt descrise presupuse legături incendiare între Washington şi regimul islamic de la Teheran.

Înainte de toate, noile legi antiteroriste adoptate în SUA după atacurile de la 11 septembrie slujesc drept model tuturor regimurilor represive pentru introducerea sau înăsprirea cenzurii. De altfel, recentul bilanţ al asociaţiei internaţionale a scriitorilor, PEN, subliniază că libertatea de opinie este ameninţată nu doar în Statele Unite, drept rezultat al valului de legi antiteroriste adoptate în ultima vreme.

La nivel global, state şi grupări, persoane fizice şi organizaţii, comunităţi religioase şi concerne se luptă pentru a influenţa evoluţia societăţilor. Aceste entităţi doresc să se repoziţioneze după prăbuşirea vechii ordini mondiale bipolare. Cei care observă acest proces, care analizează şi descriu procedeele folosite, atrâgînd atenţia asupra contradicţiilor descoperite şi reclamând încălcări ale drepturilor omului, sunt, în multe ţări, marginalizaţi şi urmăriţi.

Urmăriţi sunt cu predilecţie scriitorii şi publiciştii, oamenii de artă şi de ştiinţă, care pot, prin creaţiile lor, să stimuleze identitatea şi coeziunea socială a popoarelor. Cei care pot crea în ţările lor un climat social favorabil dreptăţii şi coexistenţei paşnice.

Libertatea de opinie nu este doar un drept fundamental al omului, dar şi un element decisiv al democraţiei. Fără libertate de expresie nu există societate civilă funcţională.

Nu trebuie să surprindă originile membrilor de frunte ai grupării teroriste al-Queda, care provin tocmai din state adversare libertăţii de opinie, cum ar fi Egiptul sau Arabia Saudită. Faptul că, în plus, tocmai SUA şi democraţiile occidentale îngrădesc libertatea de opinie pentru a se apăra de alte acte teroriste, în numele democraţiei, pe care vor s-o apere, poate fi fatal liberei exprimări. Libertatea de opinie nu este doar un instrument pentru a demoniza sistemele politice represive. De această libertate este nevoie în orice ţară, în viaţa de zi cu zi. Este nevoie de bărbaţi şi femei care să exercite această libertate, în calitate de autori, ziarişti, oameni de cultură şi savanţi. Mai mult decât atât, este nevoie de grupuri de lobby, care să militeze pentru libertatea cuvântului, în politică şi economie, ştiinţă şi cultură, pe scurt în toate domeniile activităţii umane. Fiindcă fără libertatea de expresie, lumea se va îndrepta într-o direcţie greşită.