1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ziua internaţională a alfabetizării: Peste 4 milioane de germani sunt analfabeţi

Vivien Pieper / Alina Kühnel8 septembrie 2005

Fiecare copil care trăieşte în Germania este înscris într-o formă de învăţământ. Cu toate acestea, aproximativ 4 milioane de germani nu ştiu să citească. Jenaţi de lipsa lor de pregătire, analfabeţii germani reuşesc totuşi cu succes să ascundă această cruntă realitate. Deşi nu pot citi, ei trec cu brio de examenul pentru carnetul de conducere, de exemplu. Pentru asta însă, analfabeţii au nevoie de inteligenţă, memorie vizuală excelentă şi, uneori, de ajutorul celor din jur. Cu prilejul zilei mondiale a alfabetizării, Vivien Pieper a încercat să afle cum îşi folosesc analfabeţii gemani inteligenţa, pentru a învăţa să scrie.

https://p.dw.com/p/B1Th
În ciuda numeroasele companii pro-alfabetizare, numărul celor care nu ştiu să scrie şi citească rămâne ridicat
În ciuda numeroasele companii pro-alfabetizare, numărul celor care nu ştiu să scrie şi citească rămâne ridicatImagine: AP

ABC-ul este la fel de simplu ca şi număratul până la trei, se afirmă într-un cântec celebru. O teorie pe care mulţi o contrazic însă. Numai în Germania trăiesc, potrivit unor estimări, circa 4 milioane de aşa-numiţi analfabeţi funcţionali. Deşi au absolvit o formă de învăţământ şi pot citi şi scrie cuvinte simple, în viaţa de zi cu zi, ei întâmpină adesea probleme. Planurile de circulaţie a mijloacelor de transport, indicatoare sau instrucţiuni de folosire nu pot descifrate decât cu foarte mult efort. Chiar şi la cumpărături, analfabeţi se confruntă cu dificultăţi.

„Din când în când vreau să cumpăr un joc, dar nu ştiu ce fel de joc, pentru că nu pot citi prea bine” afirmă Rudi.

Rudi are 14 ani şi merge de 8 ani la şcoală. Totuşi, atât la scris, cât şi la citit are mari probleme. Inge Steinsträßer de la Şcoala Populară din Bonn are de-a face în fiecare zi cu asemenea cazuri. Ea este convinsă că dificultăţile la scris şi citit nu au de-a face cu nivelul de inteligenţă. Desigur, există rar şi cazuri de oameni care nu vor învăţa niciodată să scrie şi să citească.

„Dar cea mai mare parte a analfabeţilor este constituită din cei care nu se implică îndeajuns în procesul educaţional, care nu respectă programul şcolar, care lipsesc de la ore. Aşadar este vorba despre cei care nu sunt interesaţi de sistemul de învăţământ” afirmă Steinsträßer.

Pentru combaterea analfabetismului este importantă motivarea aşa numiţilor elevi problemă. O eventuală soluţie ar putea fi programele de computer, care să permită elevilor să îşi aleagă propriul ritm de asimilare a cunoştiinţelor. În clasa din care face parte Rudi, într-o şcoală specială, există o pagină de interent dedicată analfabeţilor. Cu ajutorul acestui domeniu virtual, elevii învaţă alfabetul.

O voce electronică citeşte titlurile şi temele. Elevii aud literele, le scriu sau găsesc cuvinte care cuprind respectivele litere. Gradul de dificultate a exerciţiilor poate fi definit de fiecare elev în parte. Şi capitolele tematice sunt variate.

În cadrul Institutului pentru Pregătirea Adulţilor, Monika Tröster se ocupă de programele destinate analfabeţilor. Şi ştie că cei care nu pot scrie preferă să rămână anonimi. Mulţumită programelor de computer, multe din problemele analfabeţilor îşi găsesc rezolvare. Dar şi la şcolile populare, Monika Tröster a găsit cursuri destinate învăţării alfabetului de către adulţi.

„Există fişiere electronice audio sau video, care sunt integrate în programele de alfabetizare prin intermediul computerului. Astfel încât rolul noilor medii electronice a devenit şi mai important. Iar adulţii analfabeţi pot decide singuri în ce fel şi în ce ritm pot să asimileze cunoştiinţele necesare pentru a putea citi şi scrie” spune convinsă de eficienţa acestor metode de studiu, Monika Tröster.