1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ziua de luptă împotriva antisemitismului

La 27 ianuarie 1945 lagărul de concentrare de la Auschwitz a fost eliberat. Scena eliberării ca şi imaginile puţinilor supravieţuitori ai Holocaustului s-au întipărit în memoria colectivă postbelică. Auschwitz-ul a devenit simbolul celei mai mari crime împotriva umanităţii. Astăzi Bundestagul se întruneşte într-o şedinţă comemorativă menită în acelaşi timp să nu piardă din vedere nici recrudescenţa antisemitismului. Ziua de 27 ianuarie este consacrată, la nivelul întregii Germanii, cinstirii memoriei victimelor Holocaustului: expoziţii, discursuri politice, colocvii, seminarii, servicii divine, proiecte cu elevii, sunt doar cîteva din componentele concrete ale unui proces moral de durată, dar care azi, sub imperativul istoriei, devine extrem de pregnant. Pe măsură însă ce momentul istoric se îndepărtează în timp, se impune necesitatea redefinirii conceptului de "politică a rememorării". Cum trebuie concepute memorialele în viitor pentru a-şi putea transmite nealterat şi deplin, mesajul către tinerele generaţii? Ce cale poate fi aleasă pentru a ajunge de la emoţia imediată şi puternică, pe care o crează întîlnirile cu tot mai puţinii supravieţuitori ai Holocaustului - la o cultură a memoriei colective, moderne? În ce fel poate fi sensibilizată în continuare conştiinţa genocidului împotriva evreilor, fără a încărca generaţiile viitoare cu povara unei false vinovăţii. Toate acestea sunt întrebări dificile şi răspunsurile pe care ele le aşteaptă, demonstrează că ceea ce se poate înţelege prin confruntarea cu trecutul este o datorie de viitor. În acest an, însă, evenimentul comemorativ pare a fi mai puţin marcat de trecut decît de prezent. La cei 59 de ani care au trecut de la eliberarea Auschwitzului există suficiente motive de îngrijorare. În Uniunea Europeană se observă o recurdescenţă a antisemitismului, chiar a unor acte de violenţă generate de resentimentele faţă de evrei. Însă mai gravă pare a fi înclinaţia fatală de a-i face pe evrei răspunzători de relele acestei lumi. Antisemiţii nu se mai ascund în penumbra anonimităţii ci îşi declară public resentimentele, îşi debitează clişeele şi prejudecăţile, expediază scrisori de ameninţare sau clamează sloganuri xenofobe. Faptul că Israelul a declarat ziua de 27 ianuarie drept ziua de luptă împotriva antisemitismului, relevă miezul problemei. În anul 2004, antisemitismul se prevalează de un nou argument: politica regimului lui Ariel Scharon este cea care alimentează resentimentele faţă de evrei. Evreii europeni confruntaţi cu o sporire a actelor de violenţă comise de imigranţii arabi sunt făcuţi răspunzători pentru politica de ocupaţie, pentru dispreţul faţă de semeni promovate de responsabilii politici ai unei ţări în care nu trăiesc. Noul antisemitism îşi are rădăcinile în conflictul din Orientul Apropiat şi este alimentat de fundamentaliştii ambelor tabere, devenind atotprezent şi primejdios.

Un comentariu de Cornelia Rabbitz adaptat de Rodica Binder