1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Ziua cea mare

Imaginea a făcut înconjurul lumii: Herta Müller, primind din mîna Majestăţii Sale Carl Gustav, Regele Suediei, Premiul Nobel pentru Literatură.Ce înseamnă acest premiu pentru literatură, pentru curajul de a rezista?

default

Herta Müller în momentul decernării Premiului Nobel pentru Literatură, înmînat de Regele Carl Gustav al XVI-lea al Suediei.

Herta Müller face la rîndul ei o uşoară reverenţă, în dreapta, în stînga. Se vede că nu-i stă în fire, se ştie că-i displac ceremoniile, asaltul presei, năvala mulţimii, asediul la care o supun admiratorii. Dar laureata ştie că toate acestea sunt trecătoare, că se va întoarce la masa de scris, se va întîlni, din cînd în cînd, în lecturile cu public, cu cititorii pasionaţi, fascinaţi de forţa talentului ei, atraşi şi de aura de glorie pe care inevitabil o conferă laureatului, pe viaţă, Nobelul pentru literatură.

Zgîrcită cu interviurile, Herta Müller a făcut totuşi o concesie la Stockholm, televiziunii germane, emisiunii Aspekte, din partea căreia, la începuturile carierei sale scriitoriceşti, primise deja un premiu. Ediţia specială de joi, 10 decembrie, a acestei emisiuni, difuzată la orele tîrzii ale serii, a fost în întregime consacrată Hertei Müller.

Pornind de la premiza că literatura a fost pentru laureata Premiului Nobel un antidot, care i-a fost de ajutor, Wolfgang Herles, realizatorul interviului, a dorit să afle ce mesaj le poate adresa Herta Müller oamenilor constrînşi să trăiască într-o dictatură, victimelor care nu posedă limbajul, talentul, harul de a se exprima literar. Răspunsul Hertei Müller:

"Cred că literatura nu este ceva deosebit. Nu este un antidot special. Dacă totuşi a fost unul, atunci doar pentru mine. Asta înseamnă că mi-a insuflat o rezistenţă interioară care însă nu a putut schimba nimic înafară. Am avut o anume rezistenţă în timpul dictaturii. Am vrut, cît de mult s-a putut, să rămîn integră, să nu mă încurc în situaţii pe care le dispreţuiam. Am ştiut ce face acest regim cu oamenii, nu numai cu mine. Nu este întotdeauna vorba doar de mine, este vorba de tot ce se vede în jur. Am văzut atîta nenorocire, am văzut atîtea destine frînte. Am văzut cum dispreţuia regimul oamenii, am văzut ce jalnici erau activiştii, aceste nulităţi spilcuite, umflate…"

Deloc întîmplător, şi elogiul rostit în germană de Anders Olsson, membru al Juriului Academiei Suedeze, atunci cînd i s-a adresat direct laureatei, a relevat curajul autoarei de a rezista fără compromisuri, prigoanei provinciale şi terorii politice. Pentru conţinutul estetic al acestei rezistenţe, i se cuvine din plin Nobelul. Opera Hertei Müller a mai adăugat Olsson, este o luptă care merge şi va trebui să meargă mai departe, o formă a unui irevocabil anti-exil. Şi, deşi scriitoarea germană originară din România a spus că a învăţat să scrie din tăcere şi tăcînd, ea ne-a dăruit cuvinte care ne emoţionează nemijlocit şi profund.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Cristian Ştefănescu

Vă mai recomandăm