1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Ziua în care vom avea nevoie de două planete

În vreme ce politicienii se cramponează să blocheze, sub presiunea lobby-ului economic, planul de stopare a schimbărilor climatice, organizaţiile de protecţia mediului arată riscurile la care planeta este expusă.

default

Resursele consumate de omenire în ultimii 40 de ani - într-un ritm cu care acţiunea regenerativă nu poate ţine pasul - au redus cu o treime biodiversitatea planetei.

În cuvinte simple, pentru a-i asigura fiecărui pământean un trai decent, ar fi necesară încă o jumătate de planetă - şi, în ritmul ultimelor decenii, vom avea nevoie, în curând, pentru a asigura sustenabilitatea în ce priveşte consumul şi absorbţia emisiilor, de o a doua planetă. De care, desigur, nu avem cum face rost.

Raportul Living Planet, difuzat de organizaţia World Wildlife Fund şi realizat în colaborare cu Zoological Society of London şi Global Footprint Network, este cea mai relevantă documentare despre starea ecologiei şi, în ediţia sa cea mai recentă, avertizează asupra scăderii cu 30%, faţă de nivelul anului 1970, a Indexului Planeta Vie (ce reflectă starea de sănătate a ecosistemelor), cu o degradare dublă în zona speciilor tropicale.

În cuvântul de deschidere al raportului, James P. Leaspe, directorul general al WWF International, vorbeşte despre distrugerea alarmantă a biodiversităţii din lumea a treia şi de consumul excesiv al naţiunilor ce trăiesc, într-o falsă bunăstare, în statele industrializate. În schimb, există, în zonele temperate, semne de revigorare a biodiversităţii, statele industrializate manifestând cât de cât aplecare spre conservarea speciilor.

Sibirischer Tiger

Tigru siberian

Cu toate acestea, biodiversitatea este, pe mai departe, asediată de oameni. Prin reconversia terenurilor (în folosul agriculturii, urbanizării sau energeticii, de exemplu) se fragmentează sau chiar pierd habitate; numeroase specii de animale şi plante sunt exploatate (pentru motive ce se întind de la consumul alimentar până la medicină) peste capacitatea lor reproductivă.

La aceasta se adaugă şi speciile invazive, alogene, devenite competitori, prădători şi paraziţi ai biotopurilor în care au fost deliberat şi inadecvat introduse. Rolul malefic al poluării şi efectului de seră nu mai necesită nici un fel de argumente.

Aceasta, însă, nu este ultima dintre probleme. Conform raportului, 71 dintre state lumii exercită aşa numitul "stress asupra apei". Simplu spus, înseamnă că în aceste 71 de ţări nu se reciclează apa. Pe de altă parte, un miliard de oameni nu au acces la o sursă adecvată de apă, în condiţiile în care un număr aproape dublu de oameni este conectat permanent la internet.

Se întâmplă în 2010, declarat an al biodiversităţii, dar în care, subliniază autorii, mai mulţi tigri trăiesc în captivitate decât în habitatul lor natural.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz