Ziarele de limbă germană şi scrutinul prezidenţial românesc

La stânga spectrului politic german, ziarul berlinez taz publică un articol al istoricului de origine bănăţeană, William Totok. Articolul, intitulat „Preşedinte contra Parlament”, îi califică pe toţi candidaţii la preşedinţia României drept lipsiţi de orice urmă de credibilitate şi reia multe din argumentele televiziunilor patronate de Voiculescu şi Vântu spre a lovi cu sete în Traian Băsescu.

Autorul îl consideră pe preşedinte un „maestru al manipulărilor populiste” şi îi atribuie vina pentru criza guvernamentală. În ziar se mai deplânge referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari.

Plebiscitul, crede William Totok, ar fi un atac la adresa celei mai „importante instituţii democratice”, menit, potrivit autorului, să ducă nu doar la un for legislativ mai suplu şi mai ieftin, precum şi la restrângerea birocraţiei, ci şi la slăbirea adversarilor lui Traian Băsescu. În fine, autorul mai crede că discursul anticorupţie al preşedintelui s-ar fi atenuat în special după afacerea Ridzi. In fine, autorul din Berlin mai afirmă că Băsescu şi-ar fi erodat şi mai mult prestigiul refuzând numirea germanului Klaus Johannis în funcţia de premier.

Net mai obiective şi mai puţin pesimiste sunt două articole pe tema scrutinului românesc apărute la Koeln şi la Viena. Sub titlul „Cursă strânsă în Carpaţi”, Koelner Stadtanzeiger îşi informează cititorii cu privire la candidaţii care au ajuns în turul doi al alegerilor, asupra reacţiilor lui Băsescu şi Geoană după exit-polluri, precum şi asupra acuzelor de fraudă însoţind consultarea electorală.

Ziarul pune apoi lucrurile la punct în privinţa cauzelor care au declanşat criza guvernamentală din România, reliefând că, „la începutul lunii octombrie, PSD a denunţat coaliţia cu PDL”, pentru ca apoi „parlamentul să debarce executivul condus de Emil Boc, iar ţara să fie condusă de atunci încoace de un cabinet interimar. Va fi misiunea noului şef al statului să desemneze un nou premier”.

Ziarul mai evidenţiază importanţa acestei misiuni, pe fundalul „necesităţii de a se recâştiga încrederea FMI” şi de a se asigura din partea fondului un împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro.

Subliniind că FMI cere transpunerea de reforme şi de măsuri de austeritate, ziarul notează în concluzie: „O luptă hotărâtă împotriva corupţiei precum şi asanarea bugetului public se aşteaptă mai degrabă din partea unui guvern apropiat de Băsescu decât de la tabăra lui Geoană”.

Berliner Zeitung critică posibilitatea fraudării alegerilor româneşti prin turism electoral.

În răstimp, ziarul austriac Die Presse aminteşte de situaţia creată înaintea scrutinului de balotaj din 2004, când Băsescu l-a învins pe Adrian Năstase.

Ziarul menţionează acţiunile de curtare a electoratului liberal demarate de preşedintele în exerciţiu şi de liderul PSD şi se opreşte pe larg asupra semnificaţiilor victoriei covârşitoare repurtate de iniţiativa lui Băsescu de restructurare a parlamentului.

Ziarul semnalează că plebiscitul e valid devreme ce peste 50 la sută din electorat s-au prezentat la urne. Iar faptul că "peste 87 la sută din alegători au aprobat reducerea numărului de parlamentari, iar peste 77 de procente s-au pronunţat pentru un for legislativ unicameral constituie un puternic indiciu referitor la gradul înalt de nemulţumire generat de un parlament considerat corupt”, scrie ziarul textual. Reiese astfel, potrivit aceluiaşi cotidian de centru-dreapta, puternica dorinţă a electoratului de a se proceda la o reformă autentică a instituţiilor politice.

Die Presse consemnează faptul că preşedintele Băsescu a cerut ca, odată validat rezultatul, referendumul să fie pus în aplicare imediat. În fine, cotidianul semnalează încălcarea legii electorale de către televiziunea de ştiri Realitatea TV, ostilă preşedintelui în exerciţiu, care a difuzat exit-polluri înainte de închiderea localurilor de vot, precum şi diverse incidente soldate cu arestări şi amendări penale.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ioachim Alexandru