1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Vocile celorlalţi

Ziare.com: Nou asalt major asupra statului de drept. Insecuritate juridica pentru ca "asa vrem noi"!

Dupa ce in iarna a luat cu asalt legislatia penala, PSD forteaza acum Codul de Procedura Civila, punand practic o autentica bomba la temelia statului de drept in cel mai propriu sens cu putinta, scrie ziare.com.

Pentru ca stat de drept inseamna, in primul rand, suprematia hotararii judecatoresti, a autoritatii de lucru judecat pe care modificari introduse discret in Parlament, dupa modelul OUG 13, le pun sub semnul intrebarii.

In 9 mai, Camera Deputatilor adopta cu 186 de voturi pentru, 84 impotriva si 5 abtineri o aparent benigna lege de aprobare a unei OUG, nr 95/2016, care, in forma initiala, amana din nou intrarea in vigoare a aplicarii unor prevederi din Codul de Procedura Civila, pentru care nu exista inca infrastructura necesara.

Senatul aprobase deja OUG 95 in forma plecata de la Guvern, insa camera Deputatilor era decizionala.

In Comisia Juridica din Camera au aparut ca din neant cateva amendamente care introduc in art 509 din Codul de Procedura Civila patru noi motive de revizuire a hotararilor judecatoresti definitive, adica punctele 12-15:

"12. cand, dupa pronuntarea hotararii definitive, Curtea Constitutionala adopta o decizie prin care se declara ca fiind neconstitutionale dispozitiile legale pe care s-a intemeiat hotararea definitiva, sau ale carei considerente si/sau dispozitii sunt contrare hotararii definitive;

13. hotararea este pronuntata cu incalcarea prevederilor constitutionale, chiar daca aspectul de ordine publica nu a fost invocat in fata instantelor judecatoresti;

14. hotararea este pronuntata cu nerespectarea dispozitiilor deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a considerentelor acestora;

15. cand hotararea este nelegala pronuntand sanctiuni in temeiul unor dispozitii legale, care nu erau in vigoare la data la care s-a nascut raportul juridic dedus judecatii."

Pentru motivele prevazute la punctele 13 - 15, termenul de solicitarea revizuirii este de 12 luni de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, iar pentru motivele prevazute la punctul 12, termenul este de "12 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a deciziilor Curtii Constitutionale".

Prof. univ. dr. Traian Briciu, seful catedrei de drept procesual civil din cadrul Facultatii de Drept - Universitatea Bucuresti, a explicat pentru Ziare.com ce inseamna aceste modificari:

"Pentru a intelege modificarile, trebuie inteleasa institutia revizuirii. Aceasta este o cale de atac extraordinara care intervine numai in cazul in care apar elemente noi, necunoscute la momentul judecatii si care sunt determinante in ceea ce priveste solutia (ex: solutia instantei se intemeiaza pe un act care a fost declarat fals ulterior judecatii).

Trebuie spus ca pct.11 al art.509 cuprindea referiri la situatia neconstitutionalitatii unui text legal sau dintr-o ordonanta, in sensul ca revizuirea era deschisa in cazul in care 'dupa ce s-a pronuntat hotararea, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii'. Prin urmare, efectul viza numai pe autorul exceptiei ridicate in cursul procesului".

Ce efecte ar putea avea aplicarea acestor noi motive de revizuire?

Foarte grave. In esenta, ar fi vorba despre incalcarea autoritatii de lucru judecat, retroactivitatea deciziilor CCR, periclitarea sigurantei circuitului juridic civil:

"La prima facie, desi nu pun in discutie buna intentie a autorilor amendamentelor, apreciez ca modificarile sunt cel putin necorelate cu natura institutiei revizuirii si cu jurisprudenta CEDO, in ceea ce priveste siguranta circuitului juridic conferita de autoritatea de lucru judecat.

In spiritul celor de mai sus, cel putin motivele 13, 14 si 15 aduc atingere autoritatii de lucru judecat. Este adevarat ca incalcarea prevederilor constitutionale este un aspect grav, la fel cum este si ignorarea dispozitiilor deciziilor Curtii Constitutionale, dar motivele 12 si 13 nu au in vedere faptul ca s-ar incalca autoritatea de lucru judecat, daca se cere unei instante sa se pronunte asupra incalcarii acestora din moment ce hotararea este definitiva. Practic, se creeaza un drept de recurs suplimentar.

Or, nu trebuie uitat ca revizuirea nu este o cale de reformare, adica ea nu poate critica hotararea supusa revizuirii. Revizuirea este o cale de retractare care nu isi propune sa cenzureze judecata anterioara. In cazurile 12, 13 instanta de revizuire nu face altceva decat sa controleze sub aspectul constitutionalitatii hotararea atacata. Aceasta atinge autoritatea de lucru judecat si implicit siguranta circuitului juridic civil", spune prof. univ. Briciu.

Adica, daca am castigat un drept, sa zicem de proprietate asupra unui teren, nu pot sa fiu niciodata sigur ca prin aplicarea punctului 12 nu o sa-l pierd oricand, daca intr-un alt proces, peste cine stie cati ani, este invocata o exceptie de neconstitutionalitate admisa de CCR referitoare la articolul de lege in baza caruia l-am castigat.

In plus, "art.147 din Constitutia Romaniei prevede ca deciziile Curtii au putere numai pe viitor. Or, aici se confera un efect si pentru hotarari anterioare", arata prof. Briciu.

Nici motivul 14 nu este mai presus de critici, desi transpune in practica un principiu in esenta corect: "Ceea ce nu este in regula este faptul ca instanta, in cadrul judecatii finalizate prin hotarare definitiva, se presupune ca a evaluat daca sanctiunea aplicata este sau nu legala. A veni pe calea revizuirii sa contesti ceea ce o instanta deja a evaluat si a statuat definitiv, fara ca aceasta interventie sa fie justificata de elemente noi, este contrar spiritului si naturii revizuirii si atinge autoritatea de lucru judecat".

rcs/dw/ziare.com

 

Aici cititi articolul integral pe ziare.com

Link-uri www