1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ziare.com: Bula la Palatul Victoria

Chestia asta, cu dezvaluirea in public a bancilor fara profit, pentru ca acestea sa nu se mai eschiveze de la plata impozitului, nu mi se pare a fi pe masura unui demnitar instalat la Palatul Victoria.

Chestia asta... nu mi se pare a fi pe masura unui demnitar instalat la Palatul Victoria, ci mai curand pe masura lui Pacala - adica, pe sleau, Bula, scrie Victor Pitigoi pentru ziare.com.

Caci numai acestia ar putea fi in stare sa induca panica in clientii unor banci, cu scopul vadit ca acestia sa-si transfere economiile in alte institutii bancare si, pana la urma, sa le falimenteze pe cele dintai, ca invatatura de minte.

La asa ceva, intuitia imi spune ca oricine isi poate pune o intrebare insinuanta: are Guvernul vreun interes sa distruga cateva banci, cu singura acuzatie ca nu sunt destul de performante? Deocamdata e greu sa stii daca exista informatii precise despre bancile care si-ar ascunde profitul ca sa nu plateasca impozitele, dar si asa, cand n-ai profit, nu inseamna ca ai incalcat legea.

Am fost foarte atent la felul cum trateaza premierul aceasta problema.

N-o spune ipotetic, ca omul care banuieste o neregula si asteapta sa se faca lumina. O spune hotarat, pasional, ca unul care si-a incoltit prada, a somat-o in stilul "te banuiesc, preda-te!" si acum savureaza placerea de a o vedea presata cu sula-n coaste.

O dovedeste stilul cum vorbeste despre banci asemuindu-le cu celebrul Terente de la inceputul veacului trecut. Dar premierul n-a brodit-o prea bine. Exista alte exemple de banditi mult mai la tema.

Faima lui Terente a ajuns de renume european nu atat prin incontestabilele sale jafuri, cat prin renumele de "Don Juan al Baltilor" sau "Cassanova al Brailei", care aducea la Braila reporteri din intreaga Europa: Marea Britanie, Italia, Belgia, Franta, Ungaria, Austria, toti dornici sa-l cunoasca pe celebrul Terente. Dar nu ca bandit blamat. Ca amorez ravnit.

Si intrucat acesta era de negasit, se multumeau sa contacteze fostele sale victime amoroase, pe care le transformau in vedete de roman-foileton, umpland ziarele cu istorioare siropoase.

In opinia mea, comparatia bancilor cu Terente este nu tocmai reusita.

Dar, neavand argumente economice cu care sa se indrepte impotriva bancilor pe care a casunat, dl Tudose cade intr-un alt pacat, acela al povestitorului care incearca sa impresioneze cu propriile sale cunostinte si propriile trairi.

Citez: "Personal am avut o experienta cu un cont unde aveam 500 de dolari, iar dupa doi ani am fost sunat de la banca sa mai dau 50 de dolari".

Un comision de administrare atat de mare, chiar si dupa doi ani, mi se pare de ordinul SF. Dar nu asta imi atrage atentia. Pe de o parte, dl Tudose reclama neperformanta bancilor, iar pe de alta parte se plange ca i-au incasat un comision de administrare prea mare. N-am intrat intr-un cerc vicios?

Nu vi se pare ca impunerea unei mai bune performante - pentru a mari beneficiul si impozitul aferent - ar impune cresterea comisionului de care este nemulumit premierul, fiind prea mare?

Pana la urma, insa, nu prin propria patanie se rezolva problemele de stat.

Premierul si ministrii au destule parghii, cu care ar putea mai intai sa-i descopere pe cei care - eventual - se eschiveaza de la declararea profitului, iar apoi sa-i si taxeze pe masura.

Nu sunt expert in probleme bancare si nici cel indicat sa sugereze parghiile respective, dar nutresc convingerea ca insusi prim-ministrul ar fi mult mai eficient daca ar uza de ele, in loc sa se bazeze pe propria intamplare care, sa-mi fie iertat, dar o pun sub semnul intrebarii.

Uzand de aceste parghii, seful Guvernului ar deveni mai credibil in ce spune si, mai ales, ar evita declaratiile generale, ciudate si - imi cer scuze pentru expresie - cam aiurea-n tramvai. In plus, s-ar feri de multe insinuari.

Amenintarea asta, cu falimentarea unor banci de catre Guvern, pare atat de ciudata, incat daca esti banuitor, poti crede multe. De exemplu, iti poti face o imagine cam stramba despre optica economica a premierului, fost ministru al Economiei.

Sau poate sa-ti dea prin gand ca unele banci, ca si unele televiziuni, ar putea fi proBasiste, altele proTudosiste sau antiDragniste.

Orice poti gandi si orice se poate intampla, mai ales ca administratorii bancilor, actionarii lor sau alti factori sunt si ei oameni. N-ar fi o noutate, s-a mai vorbit, tot la modul general, despre banci care au finantat un partid sau altul, mai ales in campanie.

De aici nu-i distanta lunga pana sa auzim ca unele banci ar putea fi avantajate si altele sanctionate de un guvern al PSD, care fara indoiala simte in suflet vechea lozinca PCR: cine nu-i cu noi e contra noastra.

Dar nu cred ca se petrece ceva din toate acestea. Cel mai probabil mi se pare faptul ca dl. prim ministru intra cu bocancii in niste probleme de economie, pe care as zice ca nu le prea cunoaste. Nu le cunoaste, dar a fost ministru al Economiei. Unde, ce-i drept, obtinuse performanta zero. C'est la vie!

ziare.com/dw/rcs

 

Aici cititi articolul pe ziare.com

Link-uri www