1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Zece ani de la semnarea Statutului de la Roma

Pe 17 iulie 1998 a fost creată – prin aşa-numitul Statut de la Roma – Curtea Penală Internaţională. Acest important instrument juridic internaţional a intrat în vigoare patru ani mai târziu, în 2002.

default

Curtea Penală Internaţională

Statele semnatare erau foarte optimiste cu privire la rolul noului instrument juridic. Şeful delegaţiei germane, prezente în acele zile la Roma, Gerd Westdickenberg, explica:

„De la Roma vom lansa un semnal important: genocidul, crimele împotriva umanităţii, crimele de război şi agresiunea nu vor mai rămâne pe viitor nepedepsite.”

Prin acest tribunal internaţional se urmărea şi tragerea la răspundere a responsabililor politici sau a militarilor de rang înalt pentru săvârşirea unor astfel de crime. Fie în ţara de origine prin adoptarea unor legi corespunzătoare, fie în faţa unei instanţe internaţionale. Curtea Penală Internaţională intervine atunci când justiţia naţională nu îşi îndeplineşte atribuţiile.

Mai multe state, între care şi Germani, au adoptat legi noi, prin care pot fi judecate aceste crime şi de către instanţele naţionale. Numai că o serie de ţări refuză în continuare să recunoască tribunalul de la Haga. Între acestea se numără nu doar Rusia, China sau India ci şi Statele Unite ale Americii. Preşedintele George W. Bush a retras practic recunoaşterea Curţii Penale Internaţionale de către predecesorului său Bill Clinton. Bush a argumentat în felul următor: „În timp ce Statele Unite se străduiesc să promoveze pacea în lume, diplomaţii şi soldaţii noştri ar putea fi judecaţi de acest tribunal. Este ceea ce mă îngrijorează foarte tare şi de aceea vom încerca să găsim o soluţie împreună cu ONU.” Totodată preşedintele american a adăugat cu fermitate că nu va fi recunoscut acest tribunal internaţional. George Bush nu numai că nu a ratificat documentul în discuţie ci s-a străduit să încheie cu diferite state acorduri bilaterale de neextrădare a cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională. Guvernul de la Washington a însoţit cererea vizând încheierea acestor acorduri de ameninţarea cu retragerea ajutorului militar acordat de Statele Unite ţărilor respective. Strategia a dat de cele mai multe ori roade.