Zece ani de la comiterea masacrului de la Srebrenita

Sub titlul „Criminalii sunt încă ceilalţi”,cotidianul austriac KURIER din Viena scrie cu amărăciune referitor la comemorările de ieri care au marcat împlinirea a zece ande la masacrul de la Srebrenica, căruia i-au căzut victimă opt mii de musulmani,masacrul comis de către trupele sîrbeştii sub ochii soldaţilor olandezi din trupele internaţionale de pace a ONU, că reacţia la caseta video în care se vede cum au fost ucişi cu sînge rece bărabţii şi tinerii din Srebrenica a fost aceea de a prezenta pe toate canalele de televiziune imaginile sîrbilor omorîţi în diversele războaie din Balcani. In pofida programelor în valoare de milioane de euro pe care Comunitatea internaţională le investeşte în Balcani, lozinca rămîne acolo,”ceilalţi sunt marii criminali, nu noi”.

Tara este atît de divizată şi înrăită ca odinioară cînd s-a încheiat Acordul de la Dayton, constată cotidianul spaniol EL PAIS din Madrid.

La Zürich, TAGES ANZEIGER crede că asasinii au învins. Asigurările date ieri de politicienii europeni că în curînd cei doi mari criminali de război vor fi arestaţi ,sună neconvingător. Scandalul este şi mai mare atunci cînd politicienii sîrbi orbiţi de naţionalism refuză la Belgrad să recunoască masacrul. Prezenţa preşedintelui Tadic la ceremoniile de ieri nu poate înlătura impresia certă că majoritatea populaţiei în Serbia consideră masacrul de la Srebrenica drept o conjuraţie vestică.

HANDELSBLATT din Düsseldorf este de părere că posibilul eşec al Constituţiei europene şi tendinţa sporită a membrilor Uniunii Europene de a respinge primirea de noi state în comunitate va periclita considerabil stabilitatea în Balcani.

Schimbare de temă:prezentarea oficială în Germania a programului electoral al partidelor unionale din opoziţie

Cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG remarcă faptul că în pofida mottoului acestui program: „să folosim şansele Germaniei”, creştin-democraţii/creştin-socialii fac tocmai invers, ratînd şansa de a se profila. Ce este schiţat în program aminteşte cu două excepţii de aspectele socialiste ale erei Kohl. A existat speranţa ca Angela Merkel, lidera CDU să devină o a doua Margaret Thather. Acum se ştie că cele două nu au nimic comun. Angela Merkel preocupată să-şi menţină poziţia nu oferă o alternativă la social-democraţie.

MÄRKISCHE ODER-Zeitung din Frankfurt pe Oder remarcă faptul că nu este un program care să încînte,dar totuşi sincer. Angela Merkel oferă o politică menintă să readucă în Germania dinamica economică, cu preţul însă al sporirii taxei pe valoarea adăugată în vederea reducerii costurilor salariale adiacente, al modificării dreptului muncii şi al austerităţii sociale.

Iată şi ultima temă:Viitorul Europei după DA-ul spus de Luxemburg Constituţiei.

Cotidianul danez BERLINGSKE TIDENDE din Copenhaga sezizează discrepanţa dintre politicienii elitari proeuropeni şi cetăţenii sceptici , ca cei din Franţa şi Olanda.

La Paris LE MONDE constată că în pofida importanţei lui simbolice, votul din Luxemburg nu este suficient pentru a salva Constituţia europeană. El nu rezolvă problema evitării stagnării politicii comune europene .Proiectul Europa va putea recîştiga încrederea cetăţenilor dacă va oferi rezultate concrete în domeniile economic, social, al combaterii şomajului, a sărcăiei şi al asigurării securităţii. Integrarea europeană a fost gîndită ca o contrapondere la marile războaie ale secolui XX. El trebuie să demonstreze acum că este capabil să răspundă imperativelor secolului XXI.