1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Yuanul chinezesc şi-a făcut intrarea între principalele valute ale lumii

Începând cu 1 octombrie moneda chineză yuan devine membră a clubului monetar exclusivist al Fondului Monetar Internaţional.

default

China a reuşit din a doua încercare: La sfârşitul anului 2015, Fondul Monetar Internaţional a dat curs cererii Beijingului de includere a monedei yuan (denumită şi renminbi) în coşul aşa-numitelor drepturi speciale de tragere (DST sau, internaţional, XDR).

Coşul valutar DST a fost introdus în anul 1969 de către Fondul Monetar Internaţional ca unitate de calcul pe post de valută artificală destinată conturilor băncilor centrale. DST era compus din cinci valute la vremea respectivă: dolarul american, marca vest-germană, francul francez, lira sterlină şi yenul japonez. Proporţia diverselor monede în acest coş reflecta puterea economică a statelor emitente. Astfel, dolarul a avut aproape continuu o pondere de 40 la sută. Proporţia mărcii vest-germane a crescut în decursul anilor, în timp ce proporţia francului şi a lirei sterline a scăzut iar cea a yenului a cunoscut fluctuaţii semnificative. În urmă cu 16 ani, marca şi francul s-au contopit, locul lor fiind luat de moneda unică euro. Prin admiterea yuanului chinezesc în clubul monetar select al FMI, numărul valutelor revine aşadar la cinci.

Diferenţa dintre yuan şi celelalte valute este însă evidentă. "Celelalte patru monede, adică dolarul, yenul, euro şi lira sterlină evoluează necontrolat şi se concurează reciproc. Nu există intervenţii statale în privinţa ratelor de schimb", a explicat Rolf Langhammer, fostul vicepreşedinte al Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, Germania. În schimb, în China, rata de schimb evoluează în parametrii unui coridor restrâns şi circulaţia capitalului este controlată. Cu toate acestea, Henning Vöpel, director al Institutului pentru Economie Globală din Hamburg (HWWI), consideră că decizia FMI este una justificată. "Pe de-o parte reflectă importanţa crescută şi crescândă a Chinei, din perspectiva economiei reale. Pe de alta, constituie un soi de motivare a Chinei, să continue eforturile de transformare a monedei proprii într-o valută liber convertibilă", a declarat expertul.

China a depus în ultimii ani un efort susţinut pentru internaţionalizarea monedei sale naţionale. Între timp, în Asia a devenit cea mai folosită monedă pentru schimburile comerciale cu China. Pieţele offshore cunosc o creştere  razantă iar hârtiilor de valoare în yuani li se dau denumiri simpatice cum ar fi Dim-Sum-Bond sau obligaţiuni Panda. Prin admiterea yuanului în coşul valutar al FMI sunt răsplătite dintr-un anume punct de vedere reformele aplicate de Beijing  pe piaţa financiară. După ce yuanul a devenit pe rând valută comercială şi valută de depozit acum a devenit oficial şi monedă de rezervă valutară. Iar decizia ca yuanul să aibe din start o pondere de 11 la sută din DST, ocupând locul al treilea, după dolar şi euro, a fost luată cu precădere în dauna monedei europene. Astfel, de la 1 octombrie, ponderea rezervată euro a scăzut, de la 37 la 31 la sută. 

 A  fost o decizie corectă, afirmă Rolf Langhammer. El a subliniat: "Importanţa monedei euro este în recul pe pieţele internaţionale, la fel ca şi importanţa sa în comerţul internaţional, care nu mai este atât de dominantă." La rândul său, economistul Vöpel evidenţiază că restrângerea ponderei euro în coşul monetar al FMI are şi o latură pozitivă. Potrivit expertului, "euro se află într-o situaţie foarte critică în calitatea sa de a doua monedă de rezervă valutară. Acum a fost adăugată o a treia valută cu greutate, ceea ce despovărează moneda europeană."

Includerea yuanului în coşul DST va produce o creştere a cererii pentru moneda chineză. Băncile centrale îi vor conferi un loc mai important în rezervele lor valutare. Rămâne însă întrebarea când se va decide guvernul de la Beijing să dea yuanului frâu liber. Pe termen scurt nu pare a fi dorită convertibilitatea deplină a monedei chineze. Prea mare este teama că liberalizarea ratei de schimb ar produce turbulenţe majore pe pieţele valutare. Dar, pe termen lung, yuanul liber convertibil ar fi şi în interesul Chinei, consideră Henning Vöpel: "China este pe cale să-şi schimbe modelul de creştere, abandonând creşterea generată de export şi concentrându-se pe o creştere susţinută de dezvoltarea pieţei interne. Iar aprecierea yuanului ar ajuta la impunerea noului model economic." În opinia expertului, libera convertibilitate a renminbi va deveni o realitate peste 10-15 ani.

Zhang Danhong / ia