1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Yes we... can't?

În ianuarie 2008, deviza "Yes we can" l-a propulsat pe Barack Obama la Casa Albă. La un an după preluarea mandatului de către Obama, este limpede că problemele SUA nu pot fi soluţionate peste noapte de noul preşedinte.

default

Barack Obama

La un an după preluarea preşedinţiei Statelor Unite, puţini americani mai sunt dispuşi să-l compare pe Barack Obama cu John F. Kennedy, Martin King sau Abraham Lincoln. Euforia declanşată de accederea la Casa Albă a primului preşedinte de culoare din istoria Americii, aclamarea acestuia la Berlin de către zeci de mii de germani şi vânzarea în milioane de exemplare a autobiografiei noului preşedinte american, par a fi deja istorie.

Aşteptările comunităţii internaţionale în privinţa lui Obama au fost imense. Nu puţini au crezut cu fermitate că noul lider de la Casa Albă va face uitată politica externă a fostului preşedinte american, George W. Bush, considerată agresivă. La rândul lor, americanii de rând aflaţi în plină criză economică, aşteptau ca preşedintele să îşi îndrepte atenţia mai mult spre politica internă şi mai puţin în direcţia conflictelor globale. Satisfacerea acestor aşteptări, aflate parţial în antiteză, este o misiune dificilă chiar şi pentru un politican cu o retorică impecabilă, precum cea a lui Barack Obama.

Reinhard Rode este expert în probleme de politică internă la Universitatea din Halle. Acesta consideră că "strălucirea" candidatului Obama a pălit vizibil după un an de mandat.

"Frustrările cauzate de George W. Bush europenilor, dar şi unei importante părţi a clientelei electorale a acestuia, au făcut ca Obama să fie văzut ca un soi de politican sfânt. Nu-i aşadar de mirare că discrepanţa dintre aşteptări şi ce se întâmplă în realitate crează multă dezamăgire", spune Reinhard Rode.

Dezamăgirea se oglindeşte de altfel şi în cota de popularitate a lui Obama în Statele Unite, care a scăzut de la 70 la 50 de procente, tendinţa fiind descendentă şi pe continentul european. Aşteptările europenilor, care au crezut că Obama ar putea găsi soluţii minune pentru numeroasele probleme internaţionale, par şi ele a se i dezumflat , este de părere Michael Zürn, profesor la Centrul Ştiinţific din Berlin, expert în chestiuni americane.

"Fără îndoială că multe dintre aşteptările oamenilor nu au devenit realitate. În continuare, nu există pârghii clare cu ajutorul cărora să fie reglementate pieţele financiare. Nu s-a făcut nimic concret în direcţia politicii climatice, la fel cum nu există mari progrese în chestiunile privind Orientul Mijlociu", consideră Zürn.

Este adevărat că Obama nu a repurtat victorii senzaţionale în planul politicii externe, însă delimitarea lui de stilul Bush este evidentă. Aşa se face că Obama nu doar că a declaratdrept încheiată epoca politicii unilaterale, chiar şi numai la modul retoric, dar a propus relansarea dialogului cu Iranul şi retragerea trupelor americane din Irak, a relaxat embargoul impus Cubei şi a oprit construirea scutului anti-rachetă în Europa de Est. Faptul că aceste gesturi nu au declanşat reacţiile sperate de Obama indică faptul că într-o lume globalizată, conflictele nu pot fi aplanate doar de liderul de la Casa Albă.

Acest lucru este valabil şi în Afganistan, cea mai delicată problemă a SUA, unde Obama a decis să suplimenteze considerabil numărul trupelor. Se pare totuşi că schimbarea esenţială în politica externă americană de când Obama este preşedinte constă în renunţatea la abordarea de tipul: "Cu noi sau împotriva noastră".

Autor: Michael Knigge/ Vlad Drăghicescu
Redactor: Rodica Binder