Wikileaks - agent în slujba lui Trump şi a Rusiei? | Global | DW | 15.11.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Wikileaks - agent în slujba lui Trump şi a Rusiei?

Platforma Wikileaks este considerată în SUA o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Dar asta nu l-a împiedicat pe fiul preşedintelui să facă schimb de informaţii cu un angajat al Wikileaks.

Că preşedintele SUA, Donald Trump, nu are de gând, spre deosebire de predecesorii săi, să-şi facă publice declaraţiile de impozit - asta se ştie fiindcă a spus-o în repetate rânduri. Cu atât mai ciudat apare faptul că fiului său, Donald Trump jr., i s-a cerut prin twitter să facă exact acest lucru: să dea spre publicare documentele fiscale ale tatălui său. Dar de ce să facă fiul ceea ce tatăl său refuză cu consecvenţă de la câştigarea alegerilor prezidenţiale, deşi a promis că o va face pe durata campaniei electorale.

Motivaţia pe care un solicitant anonim i-a dat-o lui Trump jr., prin intermediul unui account twitter al platformei de dezvăluiri Wikileaks pare desprinsă dintr-un roman poliţist: Prin această publicare, Wikileaks poate dovedi că dezvăluirile făcute pe durata campaniei electorale din SUA nu au fost îndreptate exclusiv împotriva candidatei democrate Hillary Clinton ci, în egală măsură, împotriva lui Donald Trump. Astfel, cu imparţialitatea dovedită, dezvăluirile prinvind-o pe doamna Clinton ar căpăta o nouă pondere, devastatoare. Toate acestea sunt relatate de revista americană "The Atlantic".

Emailuri ca muniţie de campanie

Cu puţin timp înaintea alegerilor, Wikileaks a publicat o serie de emailuri ale lui John Podesta, şeful de capanie al lui Clinton. Aceste emailuri nu au aruncat o lumină pozitivă asupra campaniei candidatei democrate. Până astăzi se bănuieşte că aceste documente au fost puse la dispoziţia Wikileaks de hackeri din Rusia.

Această propunere ciudată, dar şi altele, cum ar fi numirea fondatorului Wikileaks, Julian Assange, în funcţia de ambasador al Australiei în SUA, la propunerea lui Donald Trump senior, au fost publicate pe twitter de Donald Trump junior. Mesajele demonstrează că Trump jr. a fost atât de înţelept încât nu a dat curs propunerilor autorului anonim, dar nu a fost suficient de înţelept încât să întrerupă, pur şi simplu, contactul.

Pretenţii şi realitate

Wikileaks - un player secret, sprijinit poate de hackeri ruşi la solicitarea Kremlinului? Platforma a pretins şi pretinde că e altceva. Pe pagina web a organizaţiei se afirmă: "Wikileaks este specializat în analiza şi publicarea unor cantităţi mari de date din surse oficiale cenzurate sau cu acces îngreunat prin alte metode, care se referă la război, spionaj sau corupţie."

Pentru eficienta publicare a documentelor brizante, Wikileaks întreţine, conform propriilor afirmaţii, legături cu mai bine de 100 de companii media din toată lumea. Şi trebuie recunoscut că jurnaliştii au profitat adesea de eforturile depuse de Wikileaks.

Ziarista americană Tracy Schmidt a scris în anul 2007 că un instrument cum este Wikileaks ar putea deveni pentru jurnalism atât de important precum este legea "Freedom of Information Act" din SUA, care obligă instituţiile publice să lucreze în regim de transparenţă. Politologului german Hans J. Kleinsteuber i s-a atribuit în 2009 afirmaţia că Wikileaks este, în opinia sa, un "instrument folositor".

Din Guantanamo Bay şi până în Bundestag

În 2007 Wikileaks a publicat regulamentul intern al lagărului de prizonieri Guantanamo din baza militară americană existentă în Cuba, demonstrând astfel, între altele, încălcarea sistematică a prevederilor Convenţiei de la Geneva. De atunci, platforma a făcut valuri prin publicarea unor date bancare secrete din Elveţia, din Islanda şi din oaze fiscale, a publicat informaţii din interiorul sectei Scientology din SUA şi documente secrete aparţinând cu precădere armatei americane dar şi celei germane, Bundeswehr. Graţie Wikileaks, cercuri interesate ştiu conţinutul unor depeşe secrete ale Departamentului de Stat de la Washington, cunosc protocoalele comisiei parlamentare care a cercetat catastrofa Love Parade din Duisburg, petrecută în 2010 şi protocoalele comisiei de cercetare a scandalului de spionaj NSA. Adesea, dezvăluirile Wikileaks ţintesc SUA şi politica administraţiei americane.

În numeroase cazuri, dezvăluirile au provocat crize politice sau economice şi demisia celor responsabili.

Anonimitatea este totul

Toate acestea s-au petrecut şi se petrec sub protecţia anonimatului. Wikileaks are doar câţiva reprezentanţi care sunt cunoscuţi. Unul dintre ei este Julian Assange, considerat fondatorul platformei, deşi nu vrea să fie numit astfel. Assange pretinde că este un apărător al transparenţei. Cu toate acestea el este acuzat din 2010 de viol, de către două sudeze. Fiindcă se teme că va fi extrădat în Suedia sau în SUA, Assange trăieşte din 2012 în Ambasada Ecuadorului din Londra. Procesul care i-a fost intentat de justiţia suedeză a fost sistat anul acesta, dar mandatul de arestare pe numele său este în continuare valabil.

Pe acest fundal, propunerea anonimului de la Wikileaks, de a-l face pe Assange ambasador al Australiei în SUA, pare ciudată. SUA şi în special CIA văd în Assange şi Wikileaks o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Şeful CIA, Mike Pompeo a calificat Wikileaks drept "serviciu secret non-statal inamic", iar ministrul Justiţiei din administraţia Trump, Jeff Sessions, a confirmat în aprilie că arestarea lui Assange are prioritate absolută.

Assange a luat poziţie, tot prin intermediul twitter, faţă de cele publicate de revista "The Atlantic". El nu a putut confirma schimbul de informaţii între fiul preşedintelui SUA şi Wikileaks, fiindcă platforma nu deţine astfel de date. Dar se pare, judecând după mesajele sale pe twitter, că Assange nu se îndoieşte că mesajele în cauză au fost scrise de unul din colaboratorii săi. Assange consideră că solicitarea făcută lui Trump jr., de publicare a declaraţiilor fiscale ale tatălui său este cu totul în ordine. Iar acuzaţia că Wikileaks a vrut să-i facă rău intenţionat lui Hillary Clinton în timpul campaniei electorale a fost respinsă de Assange imediat după victoria lui Donald Trump.

Konstantin Klein