Washington, Teheran, Ierusalim

Criticii se tem însă că materialul nuclear va fi folosit în scopuri militare. Israelul îşi vede ameninţată existenţa şi insistă asupra intensificării presiunii internaţionale asupra Teheranului. Ce rol joacă Statele Unite în conflictul atomic iranian?

Momentul are valoare de simbol. O tăcere de câteva secunde a precedat răspunsul lui Robert Gibbs, purtător de cuvânt al preşedintelui american Obama, la întrebarea referitoare la prima centrală atomică iraniană construită cu ajutorul Rusiei în sudul ţării, la Buschehr, inaugurată la finele săptămânii.

Rusia se va ocupa de combustibil. Ceea ce este bine. În plus, totul se desfăşoară sub monitorizarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, IAEA, a explicat Gibbs.

Nesiguranţa de care dă dovadă cel mai apropiat colaborator al preşedintelui Obama în problema atomară iraniană nu se lasă trecută cu vederea. Ea defineşte dilema în care se află administraţia americană. Cu puţin timp înainte de a se instala la Casa Albă, Barack Obama declara răspicat că va face tot ce îi stă în putere pentru ca Teheranul să nu deţină arma atomică.

Obama promite

În aplauzele grupului de lobby israelian AIPAC, Obama a repetat de multe ori aceleaşi cuvinte: va face tot, dar absolut tot ce este posibil pentru a împiedica fabricarea bombei atomice iraniane.

În acest scop, Barack Obama a ameninţat chiar, cu puţin timp înainte de a prelua puterea, că va apela exact la ceea ce combătuse în campania electorală: o ofensivă a armatei americane împotriva centralelor nucleare iraniene. Pentru a impresiona conducerea de la Teheran, liderii militari americani menţionează tot mai des varianta unui atac. Î

Într-un intreviu acordat NBC, şeful statului major, Mike Mullen preciza: "Opţiunea militară este o importantă şi pe deplin înţeleasă posibilitate de acţiune a preşedintelui".

Dar, nici preşedintele iranian şi nici consilierii săi nu par a lua în serios ameninţările Washingtonului, după cum constată expertul în probleme iraniene Jon Lee Anderson, de la renumitul săptămânal The New Yorker, după un lung intreviu cu Mahmud Ahmadinejad:"M-am întors deprimat, chiar foarte deprimat din Teheran".

Ambasadorul morţii

Şi pentru el opţiunile militare sunt definite - atât faţă de Israel cât şi faţă de Statele Unite ale Americii, a precizat preşedintele Ahmadinejad, în timp ce prezenta o nouă rachetă cu o rază de acţiune declarată de 1000 de km, numită "ambasadorul morţii".

Experţii în probleme iraniene de la Casa Albă şi Pentagon ştiu că, deşi ameninţările de la Teheran reprezintă un pur spectacol propagandistic, urmările asupra Israelului pot fi fatale: "Ne aflăm în faza finală a unui joc înspăimântător", susţine un comentator al postului naţional NPR.

Iar Jeffrey Goldberg, expertul american în probleme israeliene, opinează în cel mai recent număr al revistei americane The Atlantic că Israelul va ataca, aproape sigur, instalaţiile atomice iraniene, dacă Teheranul îşi va continua programul nuclear.

Autori: Ralph Sinna / Alina Kühnel

Redactor: Rodica Binder