1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Walter Kaufmann (Fundaţia Heinrich-Böll): Rusia şi-a consolidat poziţia în Caucazul de Sud

Rusia a încheiat un acord de cooperare cu Abhazia, o regiune considerată a fi parte din Georgia. Astfel, Rusia îşi extinde influenţa în regiune, crede expertul în chestiuni privind sud-estul Europei, Walter Kaufmann.

Deutsche Welle i-a luat un interviu lui Walter Kaufmann, şeful Fundaţiei Heinrich-Böll pentru sud-estul Europei.

DW: De ce UE şi NATO au criticat alianţa şi tratatul de cooperare între Rusia şi Abhazia?

Walter Kaufmann: Trebuie să o facă din raţiuni de drept internaţional. Abhazia nu este recunoscută la nivel internaţional şi este considerată o parte din Georgia. Desigur că nici UE şi Statele Unite, dar nici alte ţări nu pot saluta un asemenea demers al Rusiei, care încheie un acord separat cu o parte aparţinând unei alte ţări. Evident, ruşii au o altă părere despre acest lucru, mai ales că Moscova a recunoscut Abhazia şi Osetia de Sud ca state independente, după războiul din 2008.

DW: Există o explicaţie în legătură cu momentul ales pentru încheierea acestui acord? De ce acum?

WK: Acest lucru are legătură directă cu criza din Ucraina şi efectele acesteia pe plan internaţional. În mod clar, Rusia are propriile ei interese în Abhazia şi vrea să îşi consolideze poziţia în Caucazul de Sud. Moscova vrea să evite cu orice preţ ca Abhazia să aleagă propriul drum din punct de vedere al politicii externe. Probabil că acest pas se doreşte a fi inclusiv un mesaj pentru Moldova, unde vor avea loc alegeri parlamentare în câteva zile. Iar mesajul este clar: noi controlăm această regiune!

DW: Ministrul de externe georgian a descris acordul drept un pas spre anexarea Abhaziei de către Moscova. Doreşte Rusia în mod oficial acest lucru?

WK: Sunt ferm convins că Rusia nu doreşte, formal, să anexeze Abhazia. Nici Osetia de Sud nu va fi, formal, anexată. Un asemenea gest nici nu ar fi profitabil pentru Rusia, i-ar aduce numai critici la nivel internaţional. Ambele regiuni au ajuns în ultima vreme să fie controlate foarte bine de către Rusia, deopotrivă din punct de vedere economic şi politic. Cred însă că rezistenţa din Abhazia joacă un rol important. Aici au avut loc numeroase discuţii în ultimele săptămâni despre acest acord de cooperare, conceput la Moscova şi prezentat părţii din Abhazia în mare grabă. Foarte mulţi critică documentul şi consideră că el consfinţeşte renunţarea la independenţă. Aşadar, teama de o eventuală anexare chiar există.

DW: Ce alte scopuri credeţi că mai urmăreşte Rusia?

WK: Oficial, acordul se referă la apariţia unei alianţe şi a unui parteneriat strategic şi se orientează după modelul celui existent între Belarus şi Rusia, care este, totuşi, diferit din punctul de vedere al relaţiilor de putere. Acordul se concentrează asupra a trei domenii. Cooperarea militară şi politică - e limpede că la acest capitol Rusia doreşte să îşi extindă controlul pe care deja îl are în regiune. Apoi, este vorba despre consolidarea graniţei între Abhazia şi Georgia, "graniţa de stat", pe care o va asigura Rusia. De asemenea, vor apărea trupe comune ruso-abhaziene.

Să nu uităm de componenta economică. Practic, documentul confirmă o dată în plus că Abhazia este foarte dependentă de subvenţiile ruseşti. De asemenea, se vor înmulţi proiectele de investiţii.

În al treilea rând, este statuat faptul că Rusia preia sistemul social al Abhaziei, obligându-se să plătească pensiile şi să menţină beneficiile sociale la nivelul existent în regiunile ruseşti vecine. În orice caz, cred că scopul părţii ruse este să conecteze Abhazia la zona politică, economică, socială şi militară a Rusiei. În Abhazia, susţinătorii acestui acord intempestiv trag nădejde că ţara - susţinută de Rusia - va fi în stare să rămână în picioare pe cont propriu şi să reziste ca stat independent, cu propria istorie şi cu o societate relativ independentă din punct de vedere politic. Criticii acordului spun că tocmai aceste lucruri nu vor fi posibile.

DW: Într-o singură jumătate de an ar urma să apară trupe comune. Să ne aşteptăm din nou la o agresiune din partea Georgiei?

WK: Cu siguranţă nu. Pe de-o parte, la faţa locului există observatori ai UE, parte ai European Union Monitoring Mission, care monitorizează partea vestică, georgiană. Pe de altă parte, guvernul georgian nu este defel în măsură să înceapă vreo aventură militară.