1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Vremuri tulburi în Franţa

Economia Franţei e în declin. Populaţia nu mai acceptă o nouă majorare a impozitelor. În aceste condiţii, guvernul de la Paris este nevoit să găsească alte soluţii pentru ieşirea din impas.

Agenţia de rating Standars and Poor's a retrogradat, pentru a doua oară, bonitatea Franţei. De fapt, ţara a pierdut nota maximă în urmă cu un an. Conform agenţiei S&P, reformele nu vor duce la stabilizarea, pe termen mediu, a economiei franceze. Există pericolul ca Franţa să împărtăşească soarta Spaniei?

"Franţa nu este degeaba a cincea putere economică a lumii şi a doua ca mărime din Europa", afirmă Henrik Uterwedde de la Institutul Germano-Francez. Deşi comparaţia cu Spania i se pare exagerată, analistul priveşte cu îngrijorare evoluţiile din Franţa, ţară a cărei economie şchiopătează tot mai vizibil.

În competiţia internaţională, industria franceză pierde teren. Şomajul în rândul tinerilor e mai mare ca niciodată, sistemul social se sufocă, iar reformele necesare în domeniu - lipsesc. "Guvernul se confruntă cu un pachet întreg de probleme. Tocmai de aceea îi este greu să acţioneze rapid şi persuasiv", susţine Uterwedde.

Declinul economiei franceze, devenit evident pentru restul europenilor abia după evaluările agenţiilor de rating, a început, de fapt, cu un deceniu în urmă. Tocmai de aceea, procesul de redresare va fi foarte dificil.

Povara datoriilor

"Pe de o parte, acum un an, reformele noastre au primit calificative slabe. Pe de alta, depăşirea deficitului bugetar se sancţionează. Cu un grad de îndatorare de 95% din PIB, Franţa este printre cei mai mari datornici din Europa", explică Frédéric Schaeffer, redactor-şef al publicaţiei economice "Les Echos".

Prin Tratatul de la Maastricht, deficitul bugetar a fost stabilit la 3% din PIB, iar gradul de îndatorare a unei ţări la cel mult 60% din PIB.

Anul acesta, deficitul bugetar depăşeste 4% din PIB. Până acum, datoriile nou-acumulate au fost contracarate prin majorarea impozitelor. Începând din 2015, cheltuielile interne vor fi reduse astfel încât deficitul Franţei să nu mai sară pragul de 3%. Agenţia Standard and Poor's este de părere, însă, că guvernul de la Paris nu va fi capabil să redreseze finanţele ţării.

Performanţa economică a Franţei mai este afectată şi de competitivitatea scăzută a producătorilor. "Deseori, francezii scot pe piaţă produse slabe", spune Henrik Uterwedde. Desigur, aceste mărfuri sunt comercializate la preţuri accesibile, însă practica duce la apariţia următorului cerc vicios: atâta timp cât producătorii vor realiza profituri modeste, investiţiile în cercetare şi tehnologie modernă, pentru crearea unor noi produse, vor fi mici.

În plus, firmele nu-şi mai pot permite costurile ridicate de producţie. În prezent, în sistemul social, deficitul este de 25 de miliarde de Euro. Beneficiind de mai puţini bani, oamenii sunt, cum e şi firesc, mai puţin dipuşi să cheltuie. Or, în stabilizarea economiei interne franceze, consumul joacă un rol important.

De asemenea, răbdarea populaţiei e pusă la grea încercare: recentele proteste faţă de mărirea impozitelor au demonstrat că francezii sunt sătui de biruri, scrie Standard and Poor's.

Piaţa muncii e instabilă

Rata şomajului este de cca.11%. S&P pleacă de la premisa că, până în 2016, aceasta se va menţine la peste 10%. Cea mai afectată este forţa de muncă tânără.

"Majoritatea demersurilor politice se concentrează tocmai asupra acestui aspect. În vară s-a înregistrat un uşor progres, însă implementarea reformelor costă mult şi se pune întrebarea sustenabilităţii acestora", spune Frédéric Schaeffer.

Angajatorii îşi vor pune problema contractelor pe perioadă nedeterminată abia când economia va da semne de revigorare.

Henrik Uterwedde este de părere că Franţa are o piaţă a muncii prea rigidă, însă primele reforme sunt promiţătoare: "Dacă Hollande o ţine tot aşa, iar în sistemul de asigurări sociale vor mai fi adoptate două-trei reforme, Franţa va ieşi din impas."

Interesant este faptul că, până acum, pieţele financiare nu au reacţionat la retrogradarea bonităţii Franţei. În continuare, ţara are acces la împrumuturi cu dobânzi relativ mici.