Vremea adevărului?

Preşedintele american George W Bush, anunţă NEUE ZURCHER ZEITUNG, vrea date exacte. Ba nu, vine replica, de la Viena, din paginile liberalului DER STANDARD. Bush vrea să cîştige timp. Ca şi premierul britanic Tony Blair, liderul Casei Albe vrea să scape de responsabilitate. Acum, scrie cotidianul austriac, vrea să afle adevărul. Şi, apoi? Îl va sacrifica pe directorul CIA George Tenet? Îşi va cere scuze de la adversarii războiului? Bush şi Blair, conchide ziarul citat, poartă, singuri, responsabilitatea războiului. Aceeaşi temă, reflectată la Berlin, de TAGESSPIEGEL: trebuie determinată precis doza de vinovăţie a servicilor secrete şi, respectiv, cea a politicului. Atît în Statele Unite şi Marea Britanie, dar şi în Germania. Şi, la urmă, e bine să ştim dacă mai rămîne loc de politică şi diplomaţie - sau totul se rezumă la opţiunile militare. FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND crede că, la o săptămînă după demisia inspectorului şef al echipei de experţi în arsenale David Kay şi cu zece luni înainte de alegerile prezidenţiale, Bush nu mai avea alternativă: acum este momentul lămuririlor, pentru ca războiul din Irak să nu devină temă de campanie electorală. Cu atît mai mult cu cît situaţia, pe teren, nu pare deloc sub control. Iar numărul militarilor americani căzuţi pe front ar putea să mai crească. Pînă una alta, sfîrşitul de săptămînă a fost marcat de atentatele anti-kurde. Era de aşteptat ca valul terorii să ajungă pînă la ei, scrie NEUE OSNABRUECKER ZEITUNG, argumentînd: kurzii şi-au făcut cel puţin trei tabere de duşmani - islamiştii radicali, susţinătorii lui Saddam şi şiiţii conservatori. Speranţe pentru o îmbunătăţire a situaţiei nu se întrevăd, completează HANDELSBLATT, din Duesseldorf. Retragerea administraţiei civile americane şi instalarea uneia autohtone nu va domoli spiritele. Iar trupele Alianţei Nord- Atlantice (în cazul în care vor juca un rol în Irak) pleacă la război. Un adevăr ce trebuie rostit din timp, crede ziarul oamenilor de afaceri. DIE WELT, din Berlin, face o paralelă între precedenta vizită la Bagdad a adjunctului secretarului Apărării, Paul Wolfowitz, şi cea de acum: prima oară, numărul doi din Pentagon a scăpat ca prin minune de un atentat; acum, atentatul s-a comis iarăşi, e drept, ceva mai departe. Vizitac se dorea o demonstraţie de forţă a Statelor Unite; atentatorii au ales, însă, pentru actul lor, un moment în care, prin tradiţie, musulmanii deschid uşile pentru străini. O dovadă a nihilismului şi a lipsei de moralitate de care dau dovadă teoriştii. Căci teroare este cuvînt de ordine al zilei. Teroarea de la Erbil, teroarea din computere, teroarea din hrană. Mydoom, virusul care face ravagii prin internet, este, în opinia specialiştilor, noua dimensiune a terorii. RHEINISCHE POST, din Duesseldorf, comentează: teroare fără sînge, fără morţi, fără răniţi, fără imagini pe CNN. E posibil că acesta este şi motivul pentru care Jihadul nu a intrat, încă, online. Dar Mydoom a provocat, pînă acum, pagube de peste 30 de miliarde de dolari. O sumă care se apropie de cifra daunelor materiale înregistrate la 11 septembrie 2001. E atît de simplu să distrugi un aeroport - fără pistoale, fără exploziv, adaugă WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG, din Essen. În Asia de Sud-Est se împrăştie virusul gripei aviare. O altă sursă de teroarte, mai ales că nimeni nu ştie, deocamdată, dacă boala se împrăştie de la om la om. Or, iată, observă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, reuniunea de criză a statelor afectate demonstrează nu doar gravitatea situaţiei ci şi faptul că războiul cu sursa de pericol a început şi se poartăă la lumina zilei. Iranul - şi noua revoluţie islmaică, la 25 de ani de la prima revoluţia islamică, face, de asemenea, parte din temele zilei, reflectate în paginile presei de limbă germană. KOELNER STADT-ANZEIGER deplînge eşecul reformiştilor preşedintelui Chatami de a instituţionaliza un sistem democratic, la Teheran. Iar NEUE OSNABRUECKER ZEITUNG compară manifestările aniversare din Iran cu punerile în scenă din Uniunea Sovietică. Dacă Uniunea Europeană nu ar fi existat, ea trebuia inventată, recită BERLINER ZEITUNG. Însă, comentează ziarul berlinez, ceva este puturos în Euroland; căci nu este normal ca un eurocrat să cîştige mai mult decît şefii de stat şi de Guvern sau decît miniştrii ţărilor ce compun Uniunea. Despre Europa scrie şi SCHWAEBISCHE ZEITUNG: ospitalii şi inimoşii irlandezi sunt liderii ideali pentru Uniunea acestui început de an, cei care ar putea despică nodul gordian al Constituţiei mai bine decît aroganţii francezi, colericii spanioli sau încăpăţînaţii germani. În fine, notează NORDBAYERISCHER KURIER, din Bayreuth, cu 100 de zile înainte de extinderea Uniunii Europene, comisarul pentru integrare, Guenther Verheugen, scoate în evidenţă un adevăr: obiectivul aderării a însemnat mult pentru statele din Europa Centrală; absenţa lui, însă, chiar mai mult, în Balcani - acolo unde, punctează cotidianul citat, au existat războaie. Un semnal de alarmă faţă de eventuala încetinire sau chiar încheiere înainte de limite a extinderii Europei.