1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

'Vreau să avem din nou un parteneriat strategic cu Germania'

Premierul Victor Ponta va întreprinde o vizită oficială în Germania în zilele de 10 şi 11 iunie, în cursul căreia va încerca să reconstituie relaţiile bilaterale de încredere de dinainte de criza politică din 2012.

Victor Ponta

Victor Ponta

DW: D-le prim ministru, mergeţi în Germania după o perioadă de timp în care relaţiile au fost cam reci. Şi nu mă refer doar la criza politică din România de anul trecut, ci şi la semnale date în campania electorală, dar şi după aceea, privitoare la o coalizare a României în noua formulă politică cu socialiştii europeni pentru a crea un front împotriva politicii de austeritate. Ştim prea bine că a combate politica de austeritate revenea în cele din urmă la a spune: suntem împotriva politicii cancelarului Angela Merkel. De aceea vă întreb dacă vizita dumneavoastră la Berlin semnifică revizuirea poziţiilor dumneavostră din trecut

Victor Ponta: În mod sigur, vizita din Germania are ca scop o revenire a relaţiilor bilaterale la un nivel care a existat în anii trecuţi şi care anul trecut în 2012 în urma crizei politice din România a suferit o perioadă de îngheţ, ca să spun aşa. Acesta este scopul principal. Dar dacă vorbim de politici publice la nivel naţional şi european lucrurile sunt într-o continuă evoluţie şi nu sunt divizate în alb şi negru, cine-i cu socialiştii şi cine-i cu creştin democraţii. De altfel am participat în urmă cu câteva săptămâni la un eveniment care, cel puţin pentru mine, a fost cel mai spectaculos eveniment politic din cariera mea: 150 de ani de la înfiinţarea SPD-ului, la care a fost cancelarul! A fost pentru mine o lecţie de politică de nivel înalt extraordinară.

Deci, ca să închei acest răspuns:

1. Da, vreau să avem din nou un parteneriat strategic cu Germania. Este evident că Germania şi Franţa sunt motoarele Europei - şi România are nevoie de ambele ţări, nu poate fi doar într-o parte sau în alta.

2. Vreau să asigur la Berlin, aşa cum am făcut-o şi la Bruxelles, de faptul că, dincolo de bătăliile politice interne, convingerea mea absolută şi reală este că drumul României - cu mine prim-ministru sau fără mine prim-minstru - este drumul european şi drumul transatlantic, vreau să încurajez continuarea investiţiilor germane în România şi să spun că România , având acum stabilitate politică, e din nou un partener esenţial pentru Germania în regiune. Şi când vorbesc de regiune mă refer la Moldova, mă refer la Balcanii de Vest, mă refer la tot ce avem în jurul nostru.

DW: Care sunt coordonatele parteneriatului strategic de care aţi vorbit? Sau ce ar trebui să facă România?

Victor Ponta: România ar trebui să se coordoneze cu Germania în ceea ce priveşte politicile economice şi sociale la nivel european. Iată, am fost zilele trecute la Consiliul European pe energie şi acolo pentru România poziţia Germaniei şi a ţărilor din zonă e esenţială, fie că vorbim de Nabucco, fie că vorbim de surse suplimentare de energie; România trebuie să se coordoneze cu Germania, să aibă un punct de vedere cât mai bine coordonat referitor la ceea ce pentru România e prioritatea zero şi anume Moldova şi drumul european al Moldovei, sprijinirea coaliţiei pro-europene, susţinerea la summit-ul de la Vilnius a unui acord de asociere a Moldovei, aici vocea Germaniei în Europa este, evident, esenţială, iar interesele şi politica Germaniei faţă de atragerea Moldovei în sfera Uniunii Europene este o politică, din punctul meu de vedere, sută la sută identică cu interesul României.

DW: Aţi fost de curând în Polonia şi acolo aţi vorbit alături de premierul Donald Tusk de riscul ca ţările care nu sunt în zona euro să fie marginalizate în cursul unui proces mai adâncit de integrare europeană .Ce ar putea face România pentru a evita o asemenea evoluţie? Sau are cu adevărat interesul să o evite?

Victor Ponta: Da. Eu zic că este interesul României, ca şi al Poloniei, ca să rămână în grupul care susţine mai multă integrare europeană. Deci ideea de două viteze sau de diferenţe între cei din euro şi cei din afara euro nu favorizează, din punctul meu de vedere, România. Polonia a dus o politică înţeleaptă şi de succes nu doar de dezvoltare economică, ci şi de întărire a rolului Poloniei şi vocii Poloniei în Uniunea Europeană şi cred că România ar trebui să meargă în aceeaşi direcţie şi, sprijinindu-se pe Polonia, să ajungă într-adevăr o voce importantă.

DW: În cele din urmă ajungem la problema euro. Când ar trebui după părerea dumneavoastră să adere România? Impresia mea este că de la un punct încoace v-aţi pus de acord cu perspectiva preşedintelui Băsescu

Victor Ponta: M-am pus de acord şi cu perspectiva preşedintelui Băsescu, m-am pus de acord şi cu perspectiva Poloniei, celălalt mare jucător din afara euro. Sunt două lucruri care trebuie să se unească. În primul rând, România să fie pregătită structural, nu doar cu criteriile nominale, inflaţie, deficit, datorie publică, ci şi capacitatea noastră de a rezista la competiţia din zona euro, căci dacă intrăm nepregătiţi ne ducem în faliment. Deci acesta este primul criteriu pe care România, din punctul meu de vedere, îl poate îndeplini în perspectiva 2017-2018. Al doilea criteriu care nu ţine de România şi Polonia, ci ţine de deciziile care se iau în zona euro şi anume, după criza financiară, după programele de ajutor din Portugalia, Irlanda, Grecia, Cipru, zona euro să aibă o politică mult mai coordonată şi mai clară faţă de noii membri. Deci eu cred că euro va supravieţui cu bine acestei crize, cred însă că va duce inevitabil la nişte schimbări şi anume la o politică fiscală, bugetară mai bine coordonată în zona euro şi România, dacă e pregătită în 2017-2018, trebuie să intre în zona euro. E în avantajul nostru să nu spunem, cum spune Marea Britanie „nu vrem în euro”, e în avantajul nostru să ne stabilim ca target politic şi strategic acest lucru şi, dacă nu sunt prea optimist, cred că putem fi membri în 2018.

DW: Nu demult s-a desfăşurat în mediul public românesc o mică dispută pe tema ”Statelor Unite ale Europei”. USL a fost destul de reticent faţă de această formulă adoptată de preşedintele Traian Băsescu.

Victor Ponta: Eu nu. Eu sunt total convins că, - sigur proiectul ideatic de State Unite ale Europei probabil că va mai necesita ceva timp, - dar eu sunt convins că acesta este proiectul pe care trebuie să-l susţină orice om politic cu viziune.

DW: Indiferent de costuri, indiferent de cedările de suveranitate?

Victor Ponta: Indiferent de cedările de suveranitate sau costuri. În cei 50-60 de ani de construcţie europeană, toate costurile sau cedările de suveranitate s-au dovedit mai mici decât beneficiile. Inclusiv pentru Romania. E cred că, din 2007 până acum, România a avut mai mult de câştigat fiind membră a Uniunii Europene decât dacă ar fi stat în afară. Sunt întotdeauna şi costuri. A fost o iluzie că vom avea numai beneficii. Ai în schimb şi responsabilităţi, ai şi costuri comune. Dar per total, trăgând linie, aspectul ideatic e evident, eu cred, Europa ca să reziste în competiţia mondială trebuie să fie unită, nu avem nicio şansă separat în competiţia cu Statele Unite, cu China...

DW: Europa ca Europa, dar România în particular?

Victor Ponta: România în particular, cu cât e mai integrată în Uniunea Europeană, cu atât mai bine.

DW: A fost recent la Bucureşti un analist american foarte cunoscut, George Friedman, care spunea că românii au o teamă nefirească de a rămâne în afara Uniunii Europene şi că acest fapt îi împiedică să-şi gândească viitorul pe cont propriu.

Victor Ponta: Eu cred că teama e firească, nu e nefirească.

DW: De ce?

Victor Ponta: Pentru că istoria noastră ne-a învăţat că, de multe ori, am rămas pe din afara sălii unde se luau decizii şi că, pur şi simplu, a trebuit să acceptăm şi să aplicăm nişte decizii care nu erau neapărat în favoarea României. Mă gândesc, de pildă, la Tratatul de la Berlin de la 1878 , ... uneori lucrurile au fost bune, alteori au fost rele. Aşa încât eu cred că e naturală şi firească această obsesie a României de a nu rămâne singură, de a nu fi izolată şi, în mod clar, pentru noi în următorii zeci de ani,- nu ştiu dacă pot să mă uit la mai mult de zeci de ani, - direcţia corectă e direcţia europeană.

DW: Aţi spus că România a avut mai mult de câştigat din integrare europeană, dar s-ar putea arăta că principalul beneficiu a fost că a scăpat de şomaj, exportându-şi forţa de muncă. Şi asta e deja o problemă....

Victor Ponta: E o realitate şi aceasta. Pe de altă parte, noi am făcut, graţie efortului de integrare, nişte reforme structurale – în sectorul public, sectorul energetic - care sunt dureroase, dar care, în final, ne-au păstrat competitivitatea .

DW: Acum occidentul este foarte crispat de tema migraţiei, a migraţiei în general, dar şi a migraţiei româneşti în particular şi atunci se pune întrebarea dacă nu s-a ajuns la o saturaţie, nu doar în Vest, dar şi în România, pentru că migraţia are şi efecte perverse, aţi văzut dezechilibrele dintre forţa de muncă şi numărul pensionarilor şamd. Nu e oare momentul ca politica românească să încerce să stopeze această hemoragie?

Victor Ponta: Nu pot să stopezi prin mijloace coercitive. Poţi să stopezi numai încurajând investiţiile care crează locuri de muncă în România - şi eu sunt un social-democrat care a înţeles foarte bine că locurile de muncă le crează zona privată, nu statul! În al doilea rând, să reuşeşti, în domeniile în care competiţia pentru forţa de muncă e cea mai mare, să acorzi diverse facilităţi – vorbesc de IT, de exemplu: sunt mii de tineri români care acum îşi pot permite să trăiască şi să lucreze în România, fără a mai pleca în Germania sau în Silicon Valley, obţinând venituri comparabile cu cele pe care înainte le obţineau numai în occident. Nu e valabil în toate sectoarele, IT-ul are un regim special...

DW: Dar pleacă medici, pleacă asistente medicale...

Victor Ponta: Aici este o competiţie, la care pe termen scurt nu avem o soluţie realistă. Când o să poţi să plăteşti un medic în România la nivelul la care este plătit în Franţa sau în Germania sau în Irlanda atunci se va schimba situaţia. Aici nu putem decât să îmbunătăţim pe cât posibil condiţiile materiale şi, sigur, să folosim acel element subiectiv, care este cel referitor la faptul că omul preferă să fie totuşi acasă. Diferenţa de salariu dintre medicii şi asistentele din România şi cele din anumite ţări occidentale este atât de mare, încât este nerealist să spui că într-un an sau doi poţi să rezolvi.

DW: D-le prim ministru, ce opinie aveţi de mult comentata afirmaţie a comisarului Günther Oettinger, privind neguvernabilitatea României?

Victor Ponta: Nu pot spune că România este neguvernabilă, dar pot să fiu total de acord, acum după un an de zile, că România are un aparat administrativ foarte greu guvernabil. Şi nu e o chestiune de un an, doi, sau că l-am moştenit eu de la guvernul Boc, ci e o chestie care s-a perpetuat, nu ştiu dacă din perioada comunistă, dar în mod sigur după 1990, un conservatorism şi o reticenţă a aparatului administrativ faţă de orice schimbare. De aceea sunt bucuros, pe de o parte, atunci când văd că reuşesc să schimb lucruri pe care nu le-a schimbat nimeni în douăzeci şi ceva de ani, fie că vorbim de locuinţele de protocol, de contractele de la Hidroelectrica, de tot felul de autorităţi aşa zis independente, care erau stat în stat, şi sunt extrem de nemulţumit când constat alte lucruri şi sarcini pe care le dau şi care se întârzie şi mi se explică de ce nu se poate. Dar pe de altă parte încă sunt convins că am şi puterea personală şi puterea politică - aici eu, până la urmă, reprezint o putere politică extrem de solidă, cum este USL-ul – de a reuşi în aceşti patru ani, apropo de guvernabilitatea aparatului administrativ, mult mai mult decât s-a făcut în ultimii 20 de ani. Când nu o să mai cred că pot, las rapid pe altcineva.

Horaţiu Pepine