1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Votul prin corespondenţă şi condiţia istorică a minorităţii maghiare

Cu cât votează mai mulţi români stabiliţi în străinătate, temporar sau definitiv, cu atât scade procentul UDMR în alegerile naţionale

default

Aşa arată un vot prin corespondenţă în Germania

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a arătat, după o discuţie purtată cu preşedintele PSD, Victor Ponta, că are mari rezerve faţă de o lege menită să acorde condiţii speciale de vot alegătorilor din diaspora.

“Avem – a precizat Kelemen Hunor – o reţinere majoră şi chiar dacă la nivelul UDMR nu avem un punct de vedere oficial, am vorbit cu colegii mei şi marea majoritate au fost foarte reticenţi. Nu am spus niciodată că suntem de acord cu formula de vot propusă, reticenţa noastră este foarte puternică”, a mai spus liderul Uniunii maghiare.

Deisgur, faptul că o grupare aflată în majoritatea guvernamentală discută cu Opoziţia legislaţia legată de alegeri este o mişcare politică semnificativă. Dar mai importante sunt motivele pentru care UDMR nu manifestă entuziasm faţă de proiectul votului prin corespondenţă.

Ar trebui precizat mai întâi că “vot prin corespondenţă” este o denumire care nu acoperă întreaga realitate. E vorba de fapt de a acorda alegătorilor care se găsesc în străinătate condiţii privilegiate, deoarece alegătorii aflaţi acasă nu vor beneficia de avantajul votului expediat prin poştă. În alte ţări ale vestului european, dreptul la votul prin corespondenţă se acordă oricui, fără discriminare, şi tot mai mulţi cetăţeni aleg să voteze astfel, chiar dacă, în ziua votului, se găsesc în localităţile de reşedinţă.

Kabinett Regierung Rumänien

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nemulţumit de proiectul votului prin corespondenţă din străinătate

Avatantajul acesta acordat alegătorilor români emigraţi demult sau emigraţi mai recent sau, în fine, acelora din Basarabia care au obţinut cetăţenia română, ridică însă pentru maghiarii din Transilvania câteva probleme.

În primul rând maghiarii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că vor vota la algerile din România tot mai mulţi basarabeni. Prin comparaţie cu ei, ungurii din Transilvania nu au dreptul să voteze în alegerile din Ungaria, nici măcar dacă au obţinut între timp dubla cetăţenie. Aşadar, dacă ei nu votează nicidecum în Ungaria, li se pare nefiresc ca basarabenii să voteze în România cu atât mai mult cu cât relaţia dintre Basarabia şi România nu are istoric vorbind precedente mai bogate decât aceea dintre Transilvania şi Ungaria.

Acesta ar fi aspectul de principiu. Dar mai există unul cu semnificaţie practică. Cu cât votează mai mulţi români stabiliţi în străinătate, temporar sau definitiv, în Canada, SUA, Basarabia sau Europa de vest, cu atât procentul UDMR va scădea în alegerile naţionale.

Aşadar, pe de o parte ungurii din România nu sunt admişi la alegerile din Ungaria, iar pe de altă parte forţa opiniei lor politice tinde să scadă şi în România. S-ar mai putea putea obiecta că, în cadrul unui sistem de vot majoritar, aceste lucruri nu au nici o importanţă, dar se uită că UDMR consideră că este vital să obţină o distribuţie proporţională a mandatelor.

Deşi maghiarii nu au spus aceste lucruri cu voce tare, cel puţin în limba română, ei încearcă sentimentul puternic că au intrat într-o perioadă în care sunt grav dezavantajaţi.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu