1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Votul imigranţilor. Cum votează noii cetăţeni federali?

Care sunt preferinţele electorale ale străinilor deveniţi, între timp, cetăţeni germani? Studii relevă că opţiunile lor sunt legate de propria biografie, de experienţa trăită ca imigranţi.

Cinci milioane de persoane din această categorie au drept de vot şi s-au putut prezenta la urne, pe 22 septembrie, la alegerile pentru Bundestag. Unul dintre aceştia e Juan Diaz, american, ai cărui părinţi provin din Cuba. Şi-au părăsit ţara din cauza regimului Castro şi s-au stabilit la Miami. Juan a ajuns la Berlin nu din motive politice, ci pentru că se îndrăgostise. De şapte ani deja deţine şi cetăţenia germană. "Am solicitat cetăţenia pentru că vroiam să am un drept de codecizie. Vroiam să-mi dau votul pentru alegerea noului cancelar sau pentru stabilirea componenţei viitorului legislativ."

Migration Türken als Gastarbeiter nach Deutschland

Muncitori din Turcia, în drum spre Germania

Potrivit Oficiului federal de Statistică, în anul 2011, aproximativ 16 milioane de imigranţi sau persoane provenite din astfel de familii trăiau pe teritoriul Germaniei. Cei mai mulţi însă ori sunt prea tineri pentru a se prezenta la vot, ori nu posedă cetăţenia germană. Căci doar cetăţean german fiind ai drept de vot. O excepţie sunt cetăţenii UE, care pot lua parte la alegeri comunale sau europene. Conform cifrelor oferite de Oficiul federal de Statistică, doar cam o treime dintre cei stabiliţi în Germania, sau dintre descendenţii acestora, are drept de vot. Tendinţa este însă în creştere: în 2011, peste 100.000 de persoane au primit cetăţenia germană.

Preferinţe electorale

Un studiu dat publicităţii anul trecut de Oficiul federal pentru Migraţie şi Refugiaţi, relevă că imigranţii fac uz, într-o mai mică măsură, de dreptul de a vota. Comportamentul lor are de-a face cu propria biografie. De pildă, a constatat Institutul German pentru Studii Economcie, DIW, străinii sosiţi la muncă în Germania, în anii 50 şi 60, din Turcia, Iugoslavia şi din sudul Europei, aşa-numiţii "Gastarbeiter", acordă, în general, votul social-democraţilor (SPD).

Pe de altă parte, etnicii germani, de pildă cei din Rusia, se pronunţă în favoarea formaţiunilor conservatoare CDU/CSU. Ingrid Tucci, de la Institutul amintit, crede că loialitatea faţă de un partid sau altul e determinată de experienţa acumulată de imigranţi după sosirea lor în Germania. De exemplu, în cazul etnicilor germani, creştin-democraţii au susţinut primirea lor în Republica Federală şi totodată o serie de măsuri menite integrării acestora în noua lor patrie. În schimb, alte criterii precum religia, nivelul de educaţie şi profesia nu joacă decât un rol infim în ce priveşte opţiunile electorale ale imigranţilor.

Ingrid Tucci Sozialforscherin DIW

Ingrid Tucci, cerecetător, DIW

Acelaşi studiu mai arată că străinii votează, în cea mai mare măsură, cu unul din marile partide din Germania - fie cu CDU, fie cu SPD. Interesant e comportamentul generaţiei a doua de imigranţi - copiii născuţi în Germania. Dintre aceştia, potrivit evaluărilor făcute în 2011, 18 la sută preferă formaţiunea ecologistă.

Juan Diaz e foarte mulţumit că are acest drept de vot, un drept fundamental. Nici nu concepe să nu se prezinte la urne. În trecut s-a întâmplat, ne povesteşte el, ca în discuţii cu germani să i se spună că n-are ce căuta la vot, că nu are acest drept, pentru că nu e german. Asta l-a înfuriat. Acum are şi el, oficial, un cuvânt de spus.