1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Voronin vrea sa discute separat cu Putin şi Iuşcenko

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a condiţionat participarea sa la summitul neformal al şefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente, din 26 august, de la Kazani, de acordul prealabil al preşedinţilor Viktor Iuşcenko şi Vladimir Putin de a se întâlni cu el separat. Pe lângă aceasta, el intenţionează să propună participanţilor la reuniune un plan de reformare a comunităţii în baza unui cadru legal ajustat la cel al Uniunii Europene.

Liderului de la Kremlin i se propune reformarea CSI

Liderului de la Kremlin i se propune reformarea CSI

Liderul comunist de la Chişinău a criticat în repetate rânduri Comunitatea Statelor Independente pentru ineficienţă, motiv pentru care anul trecut a declinat invitaţia de a participa la reuniunea şefilor de stat din CSI desfăşurată în luna septembrie la Astana. Dacă vă mai amintiţi, evenimentul a coincis în timp, pe de o parte, cu tragedia de la şcoala din Beslan, dar şi cu atacul administraţiei pro-ruse de la Tiraspol asupra şcolilor româneşti din Transnistria. Voronin a declarat atunci că nu intenţionează să participe la un club de discuţii sterile în timp ce forţele separatiste, sprijinite de Rusia, au năvălit cu armele şi bâtele asupra copiilor care-şi apărau şcoala.

În perioada care s-a scurs de atunci, Vladimir Voronin nu pare să-şi fi schimbat părerea despre CSI, dar este interesat de întâlnirea cu Iuşcenko şi Putin, pentru a obţine anumite precizări şi, posibil, garanţii în ceea ce priveşte reuşita planului ucrainean de soluţionare a diferendului transnistrean, a cărui finalitate rămâne deocamdată incertă. Cu liderul de la Kremlin, Voronin vrea să rediscute problema evacuării trupelor şi-a armamentului rusesc din Transnistria, precum şi despre ineficienţa misiunii ruseşti de menţinere a păcii din zona de securitate. De altfel, preşedintele moldovean i-a transmis acest mesaj ambasadorului Rusiei la Chişinău, Nikolai Reabov, pe care l-a primit înaintea concediului petrecut în Grecia.

Cât despre summitul CSI de mâine de la Kazani, surse din cadrul Secretariatului Executiv al acestei organizaţii ne-au comunicat că principala chestiune ce urmează a fi discutată se referă la reformarea organelor Comunităţii. În acest context ministrul adjunct de Externe al Rusiei Valeri Loşcinin a declarat presei că Moscova examinează perspectivele CSI de pe poziţii pragmatice şi că nu-şi face iluzii în privinţa viitorului acestei organizaţii. Vedem, deci, că nici măcar oficialii ruşi nu mai cred în posibilitatea reînvierii CSI. Şi asta pentru că ideologia, structura, instituţiile şi practicile de activitate ale acestei organizaţii au fost în permanenţă foarte vagi. Această stare de provizorat în care activează CSI este pe alocuri stranie, pentru că dacă citim memoriile înalţilor funcţionari sovietici, vedem că CSI era văzută de conducerea Rusiei ca o fază intermediară de scurtă durată pentru refacerea pe baze reînoite a “patriei socialiste”. Dovadă în acest sens sunt şi declaraţiile publice făcute în 1993 de către cel mai liberal ministru de externe al Rusiei, Andrei Kozîrev, referitoare la spaţiul CSI ca la o zonă de interese exclusive ale Rusiei. Problemele de ordin economic şi politic pe care Rusia le-a creat noilor state, de cele mai multe ori în mod intenţionat, pentru a le menţine în această zonă ţin de modalitatea practică de realizare a acestei strategii.

Realitatea urma să fie, însă, alta. După dezechilibrul survenit ca urmare a distrugerii sistemului centralizat de administrare, statele ex-sovietice şi-au croit propriile strategii de dezvoltare prin intermediul proiectelor regionale sprijinite de Occident. Aşa a apărut şi iniţiativa constituirii coaliţiei „Opţiunea Democratică” lansată săptămâna trecută, la Tbilisi, de către preşedinţii Gergiei şi Ucrainei, iniţiativă sprijinită şi de preşedintele moldovean. La Moscova propunerea celor doi preşedinţi a fost apreciată ca o încercare de constituire a unei noi organizaţii care să devină o alternativă pentru CSI. La modul practic, gelozia Kremlinului nu are nici un temei, pentru că CSI nu a soluţionat nici un conflict din cele izbucnite în spaţiul ex-sovietic. Toate au fost îngheţate pentru a oferi câmp de manevră Rusiei în atingerea obiectivelor menţionate în memoriile foştilor înalţi funcţionari sovietici. Din acest punct de vedere am putea afirma că ţările CSI sunt ţinute împreună în cadrul comunităţii datorită mrejelor conflictuale inspirate, şi nu datorită intereselor dezvoltării comune. În acest sens, ar fi o iluzie să se creadă că "ideile novatoare" pe care le va lansa mâine, la Kazani, preşedintele moldovean vor putea salva CSI-ul de la înec. În definitiv, această organizaţie poate avea o singură menire – menţinerea în zona de influenţă a Rusiei.

  • Data 25.08.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1U4
  • Data 25.08.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1U4