1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Voronin riscă să rupă Moldova în trei

O influentă forţă politică din Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova a scos în stradă peste 2000 de manifestanţi pentru a cere încetarea imixtiunii administraţiei centrale în treburile interne ale autonomiei.

default

Vladimir Voronin într-un moment de reculegere, la monumentul dedicat lui Lenin

Unii oratori s-au pronunţat chiar pentru separarea Găgăuziei de Republica Moldova dacă Chişinăul nu-i va oferi un anumit număr de locuri în Legislativul moldovean.

Acţiunea de protest a avut loc la Comrat, pretinsa capitală a Găgăuziei şi a întrunit peste 2000 de membri şi simpatizanţi ai Mişcării „Edinaia Găgăuzia”, denumire care se aseamănă cu cea a partidului „Edinaia Rossia” din Rusia, liderul căreia este ex-preşedintele rus Vladimir Putin. Pe manifestanţi i-a nemulţumit faptul că „guvernarea comunistă de la Chişinău s-a implicat de nenumărate ori în alegerea preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei, organul legislativ al autonomiei, încercând să propulseze în această funcţie persoane loiale, uşor de manipulat”.

Primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, a declarat că “găgăuzii nu sunt separatişti, dar vor să-şi aleagă singuri liderii”. Totuşi, la finalul acţiunii de protest a fost adoptată o rezoluţie prin care Chişinăului i s-a cerut să modifice Constituţia astfel încât denumirea „Unitatea Teritorial Administrativă Gagauz-Yeri” să fie înlocuită cu sintagma „Republica Găgăuză”. Omul de afaceri Leonid Dobrov, unul dintre participanţii la miting, a declarat că „Găgăuzia trebuie să obţină statut de republică după modelul Transnistriei”, idee susţinută şi de liderul Mişcării „Ravnopravie”, Valeriu Klimenko.

Congres extraordinar pentru găgăuzi

Manifestanţii au ameninţat că, în cazul în care autorităţile centrale vor ignora revendicările lor, în regiune va fi organizat un „congres extraordinar al reprezentanţilor poporului găgăuz” care va decide asupra acţiunilor ulterioare.

Despre existenţa elementelor separatiste în Autonomia Găgăuză se cunoaşte încă din 1990, atunci când mişcarea separatistă „ Gagauz Halkî”, cu sprijinul tacit al autorităţilor centrale de la Moscova, a proclamat, la 19 august, aşa-numita Republica Găgăuză. Această republică separatistă a existat până în decembrie 1994, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri”. De fapt, aceasta este o regiune situată în sud-vestul Republicii Moldova locuită preponderent de găgăuzi - un popor de origine oguză, foarte apropiat ca limbă şi cultură turcilor balcanici.

După ce ministrul moldovean al Reintegrării Vasilii Şova a confirmat recent intenţia Chişinăului de a oferi Transnistriei un anumit număr de locuri în Parlamentul de la Chişinău, analiştii politici au anticipat pericolul reaprinderii unui alt conflict încă fumegând în Găgăuzia, care are o administraţie necomunistă, dar pro-rusă şi care, în opinia analiştilor, râvneşte la un statut juridic identic celui pe care autorităţile moldovene planifică să-l acorde Transnistriei. În plus, repartizarea unui număr de locuri în Parlamentul de la Chişinău şi pentru exponenţii regiunii găgăuze ar fi şi în interesul Rusiei care tinde să controleze puterea legislativă din toate ţările ex-sovietice.



  • Data 22.07.2008
  • Autoare/Autor Din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle
  • Distribuiţi Trimiteţi Facebook google+
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/EhS5
  • Data 22.07.2008
  • Autoare/Autor Din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle
  • Distribuiţi Trimiteţi Facebook google+
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/EhS5