1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Vorbim cu ei? Sau ne prefacem muţi şi surzi?

Analiza scrutinului european şi a mesajului electoratelor de pe Bătrânul Continent precum şi a celui ucrainean continuă să domine tematic coloanele presei apusene.

O atenţie deosebită se acordă şocului francez. Frankfurter Allgemeine Zeitung deschide cu o imagine din spate a preşedintelui Franţei, Hollande, căruia, după cum scrie ziarul conservator german, trebuie că, după alegerile europene, (soldate cu victoria Frontului Naţional, de extremă dreapta) i-a pierit definitiv cheful de a râde...”

Ziarul berlinez Die Welt le cere responsabililor europeni să evite capcana cecităţii şi autismului pe care o întinde ispita politicienilor din marile partide de a reacţiona la succesele populiştilor prin a-i exclude şi marginaliza.

Alţi comentarori, mai sensibili la iritarea social-democraţilor, creştin-democraţilor şi liberalilor revendică, dimpotrivă, izolarea celor pe care-i consideră, pur şi simplu, extremişti şi radicali, chiar şi atunci când populiştii se delimitează clar şi fără echivoc de extrema stângă ori dreaptă.

Landeszeitung din Lüneburg nu exprimă decât un enorm dispreţ faţă de generatorii „zguduiturilor acestui scrutin european”, în speţă faţă de „forţele radicale, de pildă din Marea Britanie care „urăsc UE. Sau faţă de extremiştii de dreapta din Franţa, cu obiectivele lor cum nu se poate mai joase, precum reducerea numărului de străini, închiderea frontierelor, lichidarea monedei euro, a Uniunii Europene”. Ziarul admite că ponderea crescută a acestor forţe, în noul Parlament European, provoacă „un dureros recul ideii unei case comune, europene, paşnice şi democratice”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate însă în evidenţă că, dacă se face abstracţie de alegerile italiene, unde oamenii l-au susţinut pe tânărul şi încă neerodatul lor premier, Renzi, votul europenilor a avut un sens clar antiguvernamental, de protest împotriva celor aflaţi la putere.

Dincolo de acest sens protestatar, mesajul electoratului e, însă, potrivit ziarului, mai complex. Fiindcă au repurtat succese formaţiuni situate la extremele spectrului politic care, de stânga ori dreapta fiind, urmăresc un curs eurocritic din motive şi cu obiective parţial opuse. Unele ar dori desfiinţarea UE, altele adâncirea ei astfel încât ţările prospere să preia datoriile celor sărace şi să le îmbogăţească. În consecinţă, potrivit ziarului din Frankfurt, nu se va schimba nimic, devreme ce opoziţia faţă de elita de la cârmă nu se va putea coagula.

Nu puţini se opresc şi asupra tentativelor grav eşuate ale bavarezilor din CSU de a-şi încheia campania electorală prin accente şi stridenţe eurocritice, menite să ia populiştilor de dreapta ai Alternativei pentru Germania vântul din pupa. Or, populismul conjunctural n-a dat şi nu putea da roadele scontate, după cum reiese din Westdeutsche Zeitung. Porivit ziarului din Düsseldorf, „dacă un partid îl copiază pe altul, alegătorii preferă originalul”.

În fine, spaţii ample se dedică în continuare Ucrainei postelectorale. Frankfurter Rundschau n-are multe cuvinte de laudă pentru „oligarhul” Petro Poroşenko, „reprezentantul elitei care a distrus ori blocat Ucraina”. El n-ar putea fi „un combatant credibil contra oligarhiei, cum şi l-ar fi dorit mulţi pe Euromaidan” mai crede cotidianul german.

Dar ziarul de stânga din Frankfurt concede că scrutinul de duminică s-a încheiat totuşi mult „mai bine decât se putea îndrăzni să se nădăjduiască”.

Pentru că, „după toate acele ştiri rele, rezultatul (alegerilor prezidenţiale ucrainene) s-a ivit o rază de lumină la orizont, de vreme ce miza scrutinului era ca ţara aflată în buza războiului civil să-şi recapete o conducere capabilă de acţiune. Iar cetăţenii i-au dăruit-o. S-au prezentat în număr mare la urne şi au ales un om de centru, un om al compromisului.”

Şi Neue Osnabrücker Zeitung vede „înmulţindu-se", în urma scrutinului ucrainean, "motivele de speranţă“. Cu atât mai mult cu cât “observatorii OSCE au calificat alegerea lui Poroşenko drept legitimă. Iar ruşii şi-au semnalizat apetenţa pentru un dialog”.

În speranţa unei proxime dezescaladări, unii comentatori cer Occidentului să susţină eforturile noului preşedinte. A cărui misiune herculeană include nu doar normalizarea situaţiei şi pacificarea estului ţării ci şi, nu în ultimul rând, combaterea corupţiei şi a mizeriei economice.