1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Vorbe grele la drum final

Despre morţi, numai de bine, spune un vechi dicton latin. S-ar cuveni ca lumea să se conformeze acestui sfat când în cauză este un om de stat care, precum defunctul preşedinte polonez, Lech Kaczinski, a binemeritat.

default

Înainte de a fi fost petrecut pe ultimul său drum, Kaczinski a avut însă parte, ca şi în timpul vieţii, de o sumedenie de vorbe grele. Le-au rostit deopotrivă unii din proprii săi compatrioţi, cât şi diverşi comentatori din ţările vecine.

Saechsische Zeitung, bunăoară, s-a raliat punctului de vedere al celor care, la Cracovia, au demonstrat împotriva înhumării preşedintelui alături de marii polonezi. În mormintele din catedrala din Cracovia, scrie ziarul saxon, „zac regi şi eroi naţionali”, care ar fi realizat „fapte supraomeneşti”.

Or, în personalitatea lui Lech Kaczinski, omul care, înainte de a deveni preşedinte, a participat la întemeierea Solidarităţii, a înfruntat regimul comunist de la Varşovia şi a contribuit la înfrângerea sistemului totalitar, ziarul din Dresda nu descoperă mai nimic regal, eroic sau înălţător.

Dimpotrivă, înmormântarea lui ar fi fost o "eroare" şi un prilej de nouă zâzanie. „Reprezentanţii bisericii care au propus înhumarea lui la Cracovia”, notează cotidianul textual, n-ar fi fost "conştienţi că polarizează societatea şi că aduc astfel prejudicii şi imaginii defunctului”, după cum, nu fără oarecare ipocrizie, regretă cotidianul saxon.

Multe ziare apusene scot în evidenţă prezenţa la înmormântare, în ciuda norului de cenuşă, a preşedintelui rus Medvedev şi semnalează apropierea survenită, în urma accidentului aviatic de la Smolensk, între polonezi şi ruşi. Că liderul de la Kremlin a sosit punctual la înmormântarea omologului său polonez li se pare extrem de semnificativ de pildă cotidianelor germane Rheinische Post şi Oldenburgische Volkszeitung.

Ziarul renan se arată surprins de ameliorarea raporturilor dintre Moscova şi Varşovia (după catastrofa de la Smolensk), în timp ce gazeta din Oldenburg scoate în evidenţă amara ironie a istoriei, (ce reclamă sacrificii de asemenea proporţii înainte de a permite reconcilierea).

Numeroşi observatori se opresc asupra împuţinării oaspeţilor din străinătate la nişte funeralii la care ar fi trebuit să apară mulţi şefi de stat, între altele din Washington şi din cancelariile vesteuropene. Absenţa lor de la ultimul drum al preşedintelui Poloniei e frecvent explicată ca urmare firească a interdicţiilor de zbor afectând toate rutele aeriene occidentale după erupţia unui vulcan islandez.

Comentatorii se opresc în context şi asupra vehementelor critici ale unor societăţi aeriene precum Lufthansa, care consideră că închiderea pe timp îndelungat a spaţiilor aeriene este o măsură de precauţie exagerată şi nejustificată, de natură să cauzeze prejudicii imense.

Frankfurter Rundschau respinge aceste critici. Ziarul afirmă că ne-ar lipsi „experienţa şi instrumentele de măsură capabile” să evalueze gradul de risc reprezentat de norul de cenuşă vulcanică şi că „natura e mai puternică decât omul”. Şi decât tehnica lui.

În schimb Leipziger Volskzeitung le dă dreptate societăţilor aeriene cerând fundamentarea ştiinţifică a interdicţiilor de zbor. La fel judecă şi Rhein Neckar-Zeitung, care crede că asistăm la o reeditare a exagerărilor privind „pandemia de gripă porcină”, de vină fiind, de această dată, Eurocontrol, autoritatea care supraveghează spaţiul aerian continental.

Dar cine e oare de vină pentru presa proastă şi foarte proastă, în propria sa patrie, de care are parte Papa? Süddeutsche Zeitung din München, marchează scurgerea a 5 ani de la transformarea cardinalului Ratzinger în Suveranul Pontif, susţinând că ar fi vorba de „un jubileu la care nu se jubilează”.

Joseph Ratzinger „n-a reuşit să pună capăt crizei de credibilitate în care se zbate Biserica” din pricina „tot mai frecventelor dezvăluiri de abuzuri sexuale săvârşite asupra unor tineri şi copii”, notează textual cotidianul bavarez. „Papa a condamnat aceste fapte într-un mod cât se poate de clar”. Dar, potrivit ziarului, nu e crezut.

Aceasta, pentru că, şi–ar fi arogat "prea multă vreme dreptul de a judeca trufaş sexualitatea altora. Iar instituţia i s-a părut a fi mai importantă decât omul”. Ziarul scrie în concluzie: „Papa nu e un reacţionar sau fundamentalist. Ci doar străin de lume”…

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder