Vorbe goale şi atât

Întrunirea s-a încheiat marţi la Bruxelles, după 4 ore, cu o rezoluţie ce nu mai admite, pe moment, revenirea la ordinea de zi în relaţiile cu Rusia.

Vrem fapte, nu vorbe, afirmă în siajul ei mulţi editorialişti occidentali. În ce-i priveşte însă, liderii de la Kremlin n-au aerul că le clănţăne dinţii în gură.

Reacţia Moscovei la criticile apusene? „Drept ‚vorbe goale’ le-a calificat Kremlinul” – relevă cotidianul american Wall Street Journal, care deplânge faptul, că demnitarii alianţei nu s-au putut hotărî să depăşească stadiul obiecţiilor retorice spre a trece la fapte. În ziarul new-yorkez citim: „NATO n-a procedat la accelerarea integrării Georgiei şi n-a fost nici măcar în stare să se angajeze să ajute agresata democraţie să-şi refacă apărarea”.

Întrebat ce ajutoare va acorda alianţa Georgiei, secretarul general al pactului defensiv nordatlantic „a ţinut în două rânduri să sublinieze, că fondurile destinate reconstrucţiei vor fi canalizate spre infrastructura civilă. Iată deci, o alianţă militară, care se sforţează să demonstreze că n u acordă ajutoare militare! Nici măcar programele de cooperare cu Rusia n-au fost revocate! Kremlinul e clar că va tremura de frica NATO”, ironizează cotidianul conservator american, în opinia căruia, obiectivul Rusiei este „umilirea preşedintelui Saakaşvili, astfel încât şeful statului georgian să fie înlocuit cu un lider mai receptiv la ordinele Moscovei, iar Georgia să fie finlandizată”.

Şi ziarul german de stânga Süddeutsche Zeitung ia peste picior reuniunea diplomaţilor şefi ai statelor NATO. Dar cotidianul german îşi bate joc în special de mânia animându-i pe reprezentanţii esteuropeni indignaţi de acţiunile Rusiei. Cotidianul îi compară cu nişte „puberi agresivi, ce se simt provocaţi de şeful unei bande rivale”. Unii ar fi încercat la Bruxelles „să tempereze spiritele, ştiind bine că mijloacele alianţei sunt limitate şi că redutabilul adversar e pretutindeni”, mai scrie ziarul, făcând aluzie la poziţia Germaniei, care a impus în NATO o atitudine mai concesivă faţă de Moscova decât ar fi vrut americanii, balticii şi polonezii.

„Pe Putin şi compania toate acestea nu-i vor impresiona defel”, conchide şi ziarul berlinez Die Welt: „dimpotrivă, îi vor încuraja, întărindu-le impresia că NATO nu e decât un leu de mucava, dezbinat şi lipsit de siguranţă de sine”.

„In fapt comunitatea internaţională nu poate închide ochii, prefăcându-se că nu s-a întâmplat nimic”, relevă, revoltat, ziarul estgerman Schweriner Volkszeitung. Constatând că „Rusia s-a îndepărtat mult de rolul unui partener de încredere, iar alianţa n-are dreptul să părăsească Georgia la greu”, cotidianul cere „accelerarea aderării acestei ţări la NATO”.

Şi Westfaelische Nachrichten face apel la responsabilii occidentali, chemându-i „să deschidă în fine ochii, să nu se lase induşi în eroare de fumigenele ruseşti şi să adopte un limbaj clar şi răspicat, singurul pe care-l înţeleg Putin şi Medvedev”. Ziarul scoate în evidenţă pericolul major al unui insucces occidental în tentativa „de a-i frâna pe ruşi în Caucaz”. Un atare eşec „le-ar deschide ruşilor pofte noi, devreme ce-i resimt şi pe ucraineni ca şi pe balticii drept un junghi în coaste”.

Nu puţini comentatori inclusiv de stânga regretă ceea ce Muenchener Merkur califică drept „cel mai depresiv summit NATO” de foarte multă vreme şi scot în evidenţă paralelele evidente dintre situaţia actuală din Georgia şi zdrobirea sub şenilele tancurilor sovietice, acum exact 40 de ani, a Primăverii de la Praga.

Unii observatorii cer alianţei să-şi clarifice relaţiile cu Moscova. Şi toţi, la unison, revendică fapte în loc de vorbe, rămânând însă vagi şi nu arareori contradictorii la capitolul propuneri concrete.