1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Vor străinii să ne cumpere pământul?

Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va trebui să liberalizeze piaţa funciară începînd cu 1 ianuarie 2014. Altfel spus, cetăţenii din ţările membre ale UE vor putea să cumpere terenuri agricole

Miercuri, guvernul a adoptat un proiect de lege care să reglementeze piaţa funciară, proiect care va fi înaintat parlamentului. S-a renunţat la limita maximă de 100 de hectare care pot fi cumpărate de o singură persoană şi la condiţia ca potenţialii cumpărători europeni să aibă experienţă în agricultură, cum era stipulat în proiectul iniţial, ceea ce este un lucru bun.

Proiectul guvernului extinde dreptul de preempţiune pentru cumpărarea terenurilor agricole de la arendaşi, drept pe care aceştia îl aveau şi pînă acum, la cei care deţin terenuri în vecinătate, apoi la tinerii fermieri şi, în fine, la stat. Statul va vinde şi va cumpăra terenuri prin Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, o instituţie care se va afla în subordinea primului ministru.

Ne putem însă aştepta ca statul să cumpere terenuri odată cu liberalizarea pieţei? Răspunsul este mai degrabă negativ, pentru că şi terenurile pe care le are în prezent sînt în mare parte concesionate, în condiţii deloc avantajoase. Un exemplu concludent este concesionarea pe o perioadă de 20 de ani a peste 50.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei, una din cele mai fertile zone agricole, pentru o arendă anuală de 600 de kilograme de grîu la hectar, mult sub media pe care o plătesc arendaşii proprietarilor persoane fizice. Mai degrabă statul va vinde terenuri odată cu liberalizarea pieţei funciare, pentru că s-a dovedit a fi incapabil să investească în modernizarea agriculturii chiar şi pe moşia proprie. Sau altfel spus, statul a preferat să facă afaceri dezavantajoase prin concesionări de terenuri către clientela politică.

Guvernanţii declară că sînt preocupaţi să-i impulsioneze pe români să cumpere terenuri agricole. Una din măsurile anunţate este sprijinirea obţinerii de credite în acest scop. Astfel, pentru obţinerea unui credit, cumpărătorul român va achita în avans doar 10% din suma solicitată, rămînînd ca din restul sumei 50% să fie garantată de către stat, iar 50% să fie garantată cu terenul cumpărat. Deşi preţul terenurilor agricole din România sînt mult mai mici decît media europeană (un hectar de teren agricol poate ajunge la maxim trei-patru mii de euro), românii "de rînd" nu îşi vor putea permite să cumpere, cu sau fără credit la bancă. Aceştia mai degrabă vor să vîndă, avînd în vedere în primul rînd populaţia îmbătrînită din mediul rural.

Liberalizarea pieţei funciare s-ar adresa aşadar marilor arendaşi români şi cetăţenilor europeni. Pentru marii arendaşi români, facilităţile oferite de stat pentru obţinerea unui împrumut sînt într-adevăr binevenite. La acestea se adaugă dreptul de preempţiune. Chiar şi în aceste condiţii, nu cred că arendaşii se vor îngrămădi să cumpere terenurile, care pentru ei sînt profitabile în această formă de exploatare.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că nu crede că va exista un interes major din partea cetăţenilor europeni să cumpere terenuri agricole. Explicaţia stă în faptul că aceştia au putut cumpăra şi pînă acum terenuri, nu ca persoane fizice, ci ca persoane juridice înscrise în România.

Statisticile arată că din cele 8,3 milioane de hectare de teren arabil, cît are România, 700.000 de hectare sînt în proprietatea unor cetăţeni străini, şi nu doar din Uniunea Europeană. Cine a vrut să cumpere pămînt a cumpărat din vreme, la preţuri foarte mici, fără să aştepte liberalizarea pieţei funciare.

Aşa că cei care se tem că străinii ne vor cumpăra şi pămîntul de sub picioare pot să stea liniştiţi. Mai rău e că sute de mii de hectare rămîn an de an nelucrate.