Vor să lichideze băncile furate

„S-a constatat necesitatea extinderii și aprofundării investigațiilor în special în ceea ce privește activitatea instituțiilor de stat abilitate cu funcții de control și a persoanelor care erau angajate la aceste instituții”, a menționat procurorul Gurin. Potrivit lui, urmează a fi investigate aspecte vizând: gestionarea prejudiciabilă a proprietății de stat; pierderea controlului statului asupra administrării Băncii de Economii a Moldovei (BEM); neintervenirea, conform atribuțiilor legale, în vederea stopării acțiunilor ilegale și prejudiciabile. „Urmează să stabilim dacă acțiunile sau inacțiunile reprezentanților statului au favorizat gestionarea frauduloasă a băncii, devalizarea acesteia și punerea în pericol a securității statului, ceea ce a impus ulterior alocarea resurselor publice în vederea recapitalizării BEM și altor instituții financiare („Banca Socială” și „Unibank”)”, a menționat procurorul general.

Suspiciune

Numai că el a enumerat, la conferința de presă, și instituțiile la care vor avea loc percheziții și, practic, a numit persoanele cu funcții de răspundere care vor fi cercetate: „Urmează ridicări de acte, percheziții, inclusiv în instituțiile care au fost nominalizate, audieri, acțiuni speciale de investigații. (…) Printre instituțiile vizate sunt: Agenția Proprietății Publice, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară, factori de decizie de prim rang și alte persoane responsabile din cadrul Guvernului, Parlamentului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și alte autorități centrale, precum și reprezentanții statului în Banca de Economii”. Internauții au interpretat această declarație a procurorului general, făcută înainte ca perchezițiile să aibă loc, ca pe un semnal transmis celor vizați să șteargă urmele și să părăsească țara, pentru a nu fi arestați.

Într-un interviu acordat DW în octombrie 2014 (http://www.dw.de/procurorul-general-corneliu-gurin-despre-dosarele-de-rezonan%C8%9B%C4%83/a-17998899?maca=rum-rss-rom-moldova-4125-xml-mrss ), procurorul Corneliu Gurin spunea că „nici un acționar de la Banca de Economii, inclusiv statul, nu s-a plâns că ar fi fost furat”, prin urmare „tranzacția din august 2013, în urma căreia statul a rămas fără pachetul majoritar de acțiuni la BEM este una legală”.

Gaburici și Candu vor lichidarea – Voronin și Filat se opun

Premierul Chiril Gaburici și președintele Parlamentului, Andrian Candu, pledează pentru lichidarea celor trei bănci în derivă, cu achitarea integrală a sumelor către deponenți, argumentând că lichidarea ar costa statul mai puțin decât menținerea lor pe linia de plutire. Potrivit experților, lichidarea doar a BEM ar costa statul aproximativ 22 miliarde de lei moldovenești (1 euro = 20 lei). Unii experți economici locali susțin că prin lichidarea celor trei bănci se urmărește evitarea răspunderii de către cei implicați în „jaful secolului”. Potrivit economiștilor, dacă s-ar merge pe formula falimentării celor trei bănci, BEM „ar absorbi toate mijloacele Fondului de Garantare a Depozitelor. Mărimea ce o garantează Fondul pentru fiecare depozit al persoanelor fizice este de numai 6000 lei (aproximativ 300 euro). În UE, nivelul este setat la minimum 100 mii de euro. La începutul anului 2015, Fondul de Garantare a Depozitelor din Moldova era de numai 212 milioane lei moldovenești.

Comuniștii și liberal-democrații, care au învestit Guvernul lui Chiril Gaburici împreună cu PD (al cărui exponent este și Andrian Candu) nu susțin, însă, inițiativa lichidării BEM. „Banca de Economii trebuie salvată”, a menționat liderul PLDM, Vlad Filat, sugerând noi infuzii de capital din partea statului în această instituție bancară. „Sunt împotriva lichidării băncilor!”, a menționat, la rândul său, liderul comunist Vladimir Voronin.

Din 2013, Reidman ține raportul în seif

Procuratura Generală a anunțat „extinderea investigațiilor” în cazul băncilor jefuite abia supă ce, la sfârșitul săptămânii trecute fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a publicat un raport privind riscurile de devalizare a Băncii de Economii pe care l-ar fi prezentat cu doi ani în urmă comisiei parlamentare de anchetă. În acest raport, el a explicat cu lux de amănunte cum s-a furat de la BEM până în 2013 şi ce se punea la cale în perioada următoare, doar că nu a fost auzit, şeful comisiei de atunci, comunistul Oleg Reidman, fiind, în opinia lui Neguța, implicat în tăinuirea jafului, fiind și cel care a promovat o serie de amendamente la legislație „care au făcut sistemul bancar vulnerabil în faţa raiderilor”.

Mai mult, potrivit portalului „deschide.md”, comunistul Oleg Reidman ar fi ținut până acum în seiful personal toate documentele, inclusiv raportul comisiei de anchetă privind Banca de Economii (din 2013). Aceasta chiar dacă legea îl obliga să le depună la Secretariatul Parlamentului. Informația a fost confirmată de secretarul general al Parlamentului, Ala Popescu: ”La insistențele noastre și ale unui deputat, domnul Oleg Reidman a depus abia la începutul lunii mai toate documentele comisiei pe care a condus-o în 2013. Este vorba despre raportul comisiei, procesele verbale ale ședințelor, dar și alte acte care au stat la baza concluziilor”, a menționat Popescu.

Primele arestări

După dezvăluirile făcute săptămâna trecută de Veaceslav Negruța, fostul şef al Băncii de Economii din Moldova, Grigore Gacikevici, a ajuns în izolatorul Centrului Național Anticorupție. El are statut de bănuit în dosarul băncilor devalizate și creditelor neperformante. Alți doi bănuiți în același dosar, oamenii de afaceri Valentin Bodișteanu și Mihail Moșin au primit câte 30 de zile de arest la domiciliu. Controversatul om de afaceri Ilan Shor, bănuit de „gestionare frauduloasă a BEM” a fost eliberat vineri din arest la domiciliu, după ce și-a înregistrat candidatura la funcția de primar de Orhei la alegerile din 14 iunie.