1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Vor rezista olandezii tentaţiei populismului de extremă dreapta?

N-ai spune privind naţionala de fotbal a Olandei că reprezintă una dintre naţiunile în care dezbaterea politică a derapat spre teme xenofobe. Pe 9 iunie, olandezii au de trecut testul rezistenţei la populisme de dreapta.

default

Geert Wilders, liderul extremei drepte olandeze

Cel mai recent guvern olandez a capitulat ca urmare a părerilor contradictorii ale partenerilor de coaliţie cu privire la prezenţa militară în Afganistan. Subiectul a frământat mai mult clasa politică de la Haga decât alegătorii, aceştia din urmă fiind, în campania electorală, asediaţi de mesaje populiste şi chiar xenofobe.

S-a vorbit mult despre crearea câtorva sute de mii de locuri de muncă şi despre reinstaurarea ordinii. Cum? Simplu: "Afară cu străinii!". Şi, apoi, stoparea imigraţiei - pentru întărirea identităţii olandeze. Geert Wilders, cândva o tânără speranţă a liberalismului, a devenit lăncierul xenofobiei.

Populismul de extremă dreaptă nu are prea multă treabă cu imigraţia. Dimpotrivă, este mai virulent în cazul naţiunilor cu puţină imigraţie. Istoricul Damir Skenderovic, de la Universitatea Fribourg, dă exemplul interdicţiei minaretelor din Elveţia: "S-a votat mai puternic împotrivă în regiuni în care nici măcar nu există musulmani".

Skenderovic aminteşte că, la nivelul Europei, vreme de decenii bune, imigranţii fuseseră primiţi şi trataţi ca "gastarbeiteri" - muncitori sezonieri şi oaspeţi temporari. De abia de câţiva ani se vorbeşte deschis despre faptul că Europa este, în ansamblul ei, marcată de migraţii şi că, de fapt, prosperitatea de astăzi se datorează şi celor imigraţi.

"Vedem populism de extremă dreapta în Polonia şi Ungaria", remarcă Andreas Zick, de la Institutul pentru Cercetarea Conflictelor şi Violenţei din cadrul Universităţii Bielefeld. "De fapt, populismul de dreapta", completează Zick, "se dezvoltă acolo unde politicienii şi partidele s-au îndepărtat de nevoile electoratului".

Şi acesta pare a fi cazul Olandei: o criză economică peste care şi-a făcut loc una culturală, după cum explică politologul şi sociologul André Krouwel de la Universitatea din Amsterdam: "Wilders împarte lumea în buni şi răi. Lucrurile devin foarte simple, astfel. Creştini contra musulmani. Imigranţii vinovaţi pentru situaţia economică a ţării".

Deocamdată, sondajele îl plasează pe Geert Wilders în poziţia a patra pe lista partidelor din viitorul parlament - dar cu şanse mari de a accede la guvernare.

Autor: Fabian Schmidt / Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu