1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Refugiați în Europa - o criză fără sfârșit?

"Vom scurta perioada de acordare a azilului"

Mulţi dintre cei sosiţi din Balcani ştiu de la bun început că nu vor primi azil. De aceea se impune o accelerare a procedurii, spune Manfred Schmidt, fost preşedinte al Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi.

Refugiaţi din Kosovo

Refugiaţi din Kosovo

DW: Domnule Schmidt, numărul azilanţilor din Balcanii de Vest rămâne relativ ridicat în ultimii doi ani. Afluxul de refugiaţi din Kosovo s-a mai temperat în februarie şi martie. Să fi fost de vină creştin-socialii bavarezi sau chiar perioada vacanţei de vară de mediatizarea excesivă a azilanţilor din Balcani?

Manfred Schmidt: Azilanţii din Balcanii de Vest ajung în atenţia presei din cauza numărului mare de nou veniţi - în primăvară din Kosovo şi în vară din Albania - care reprezintă o provocare fantastică pentru administraţia germană. Până în iulie 2015, am primit cereri de azil de la 28.000 de albanezi. Este o evoluţie pe care nu o puteam prevedea şi Albania, ca de altfel şi Kosovo au reuşit să ne surprindă.

Credeţi că Albania, Kosovo şi Muntenegru ar trebui clasificate ca fiind "ţări sigure"?

În state considerate ca fiind sigure, am asistat la o creştere semnificativă a cererilor de azil. Mă refer la Serbia, Bosnia şi Macedonia. În cazul lor se aplică o cotă de protecţie de 0,1 până la 0,2 procente în Republica Federală. Astfel încât aceste state, care sunt şi candidate la UE, sunt considerate ca fiind sigure. Situaţia este apropiată şi în Kosovo şi Albania: şi aici cota de protecţie se apropie de zero. Dacă în acest moment circa 38.000 de albanezi depun cerere şi noi nu acordăm azil - după cum confirmă şi deciziile judecătoreşti - decât în 0,1 la sută din cazuri, atunci din punctul nostru de vedere Albania este un stat sigur.

Şi cu ce ne ajută? Statisticile recente arată că numărul celor sosiţi din Serbia, Macedonia şi Bosnia nu este mai mic, deşi acestea sunt state sigure.

Manfred Schmidt

Manfred Schmidt

Se aplică mai multe principii. Clasificarea de "ţară sigură" este un semnal pentru regiune. Trebuie să reducem semnificativ procedurile de acordare a azilului. Nu trebuie să mai merite să rămâi o perioadă mai lungă în Republica Federală. Din Serbia, de exemplu, s-a redus volum cererilor: dacă în octombrie-noiembrie 2014 înregistram 3000 până la 3600 de cereri lunar, acum sunt circa 1370. Ne aşteptam la o reducere şi mai semnificativă. Şi vom lua măsuri suplimentare.

Să ne referim la "refugiaţii economici": susţineţi că aceşti oameni vin aici doar pentru a încasa 143 de euro lunar?

În multe cazuri, aşa se prezintă situaţia în timpul audierilor. Principala noastră activitate este să ascultăm poveştile refugiaţilor sau poveşti despre situaţia din ţara de provenienţă şi să le evaluăm. În 99 la sută dn cazuri auzim ceva de genul :"am venit aici pentru a găsi de lucru, pentru a asigura copiilor accesul la educaţie, venim aici pentru a apela la sistemul medical." Şi ni se mai spune că oamenii rămân în Germania şase luni, pentru ca apoi să aibă bani pentru a supravieţui nouă până la 12 luni în ţările lor. Oficiul decide după cum i se prezintă situaţia.

V-aţi referit la cererile acceptate pentru azilanţii din Macedonia sau Serbia. De ce li se acceptă unora cererea de azil?

Avem diverse forme de azil. De la caracteristicile refugiatului, la protecţia subsidiară, ca de exemplu pedeapsa cu moartea în ţara de origine. Şi mai există o formă: dacă un om suferă de o boală gravă, care nu poate fi tratată în ţara lui, atunci nu îl putem expulza. Acestea sunt motivele cuprinse în 0,1 procente. Oamenii care vin aici din Balcani nu intră sub incidenţa Convenţiei pentru Refugiaţi de la Geneva. Există oameni care ne spun la audieri: "Lăsaţi-mă să rămân patru săptămâni aici, să îmi cumpăr o maşină nouă, am şi bani cash la mine". Când auzi aşa ceva realizezi că pur şi simplu nu au nimic de-a face cu azilul şi protecţia refugiaţilor.

Există sigur asemenea cazuri. Dar astfel de oameni sunt mai uşor acceptaţi în alte state occidentale. Este cazul Franţei sau al Elveţiei, unde o treime dintre azilanţii din Serbia primesc dretul de şedere, sau în Finlanda, unde jumătate dintre kosovari sunt acceptaţi. Interpretează Germania dreptul de azil atât de restrictiv?

Componenţa grupelor de azilanţi diferă de la ţară la ţară. Dacă în Franţa, de exemplu, ajung mai mulţi minori, atunci rata de acordare a azilului va fi mai mare decât cea din Germania. 85 la sută din totalul balcanicilor care depun cereri de azil în Europa sunt înregistraţi în Germania. Am solicitat Agenţiei Europene pentru Refugiaţi din Malta (EASO) o expertiză în acest sens. În urma analizării întregii Europe s-a constatat că perioada lungă de analiză a dosarelor este un motiv - la noi durează prea mult şi trebuie redusă semnificativ.

Nu credeţi că ar fi utilă reintroducerea vizelor, care i-ar afecta în special pe balcanici?

Cred că reintroducerea vizelor ar fi ultima soluţie. Avem de-a face cu o imigraţie masivă din Balcani pe piaţa muncii. În acest moment, circa 700.000 de oameni din Serbia, Bosnia, Muntenegru, Albania şi Kosovo au drept de şedere în UE sau Germania, care lucrează sau trăiesc complet legal aici. Reintroducerea vizelor i-ar afecta şi pe cei care sosesc legal aici.Nu ar fi corect faţă de ei.

Dr. Manfred Schmidt, născut în 1959, a fost între 1 decembrie 2010 şi 17 septembrie 2015 preşedinte al Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi. Este doctor în drept.