Voi ce intraţi, lăsaţi orice speranţă

În grevă cu de-a sila

Dinspre sistemul medical românesc se înmulţesc semnele alarmante care indică un naufragiu deja inevitabil. Chiar şi în perioadele de temporară creştere economică pe care România le-a traversat în ultimii ani, dezorganizarea şi sărăcia spitalelor româneşti era evidentă. Reducerile bugetare preconizate vor lovi în acest caz într-un sistem muribund.

Săptămâna trecută, chirurgii singurului spital din România unde pot fi operaţi copiii cu afecţiuni cardiovasculare, Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu-Mureş, au încetat să mai opereze consecutiv lipsei de fonduri care împiedică chiar şi achiziţia de seringi.

La Botoşani, ortopezii au intrat într-o grevă spontană, declanşată de lipsa aerului condiţionat din sălile de operaţie. Aparatele de climatizare au fost achiziţionate în urmă cu trei ani, dar calitatea lor se dovedeşte a fi îndoielnică, deşi preţul plătit din bani publici a fost consistent. Medicii nu vor reintra în sălile de operaţie până ce aceste probleme nu vor fi soluţionate.

Cum visteria Ministerului Sănătăţii, faimos pentru ineficienţa sa, este goală, autorităţile aşteaptă ca medicii să accepte să lucreze la 40 de grade Celsius iar firmele distribuitoare de echipament medical să furnizeze pe datorie.

Dispar compensările?

Între timp, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente avertizează că schimbarea mecanismului de compensare a medicamentelor, proiect elaborat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va duce la mărirea cu 38% a preţului medicamentelor compensate.

Acest proiect, iniţiat ca o modalitate de reducere a risipei din sistem, este reproducerea sistemului olandez, fără adaptările specifice României, o ţară în care asigurările private de sănătate sunt rarisime, cheltuielile suplimentare cu tratamentul fiind suportate exclusiv de către pacienţi.

Producătorii consideră că noul mecanism îi va obliga pe pacienţii cronici fie să suporte costurile suplimentare ale tratamentului, fie să adopte scheme terapeutice mai puţin moderne. Există anumite patologii în care revenirea la modele de tratament mai vechi este eficientă, dar în cazul bolnavilor de cancer astfel de măsuri ar fi foarte periculoase.

Dispar şi rezidenţii

Situaţia sistemului medical din România este şocantă, dar nu surprinzătoare. În ultimul deceniu s-a făcut foarte puţin pentru a normaliza întrucâtva sistemul, fie prin reformă dură, fie prin liberalizarea lui.

Simptomatic pentru absenţa principiilor care ar trebui să se afle la baza oricăror politici de sănătate este faptul că, în 2010, un şofer din Ministerul Sănătăţii este mai bine plătit decât un tânăr medic rezident într-o specialitate chirurgicală.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu