1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Vladimir Voronin pare dispus să se împace cu Igor Smirnov

Cu câteva ore înainte de a pleca la summit-ul CSI de astăzi de la Duşanbe, Voronin a lansat câteva iniţiative netradiţionale de soluţionare a diferendului transnistrrean pe care intenţionează să le discute cu Putin.

default

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin

Între altele, preşedintele moldovean se angajează să convingă UE şi SUA să anuleze restricţiile de circulaţie impuse exponenţilor grupării separatiste de la Tiraspol şi pledează pentru recunoaşterea internaţională a diplomelor emise de Universitatea transnistreană, instituţie în care studiile se desfăşoară după un program datând din 1963. De ce face Vladimir Voronin aceste cadouri regimului transnistrean?

În primul rând, pentru că Vladimir Voronin a înţeles că omologul său rus, Vladimir Putin, va rămâne şi după decembrie 2007 cel mai influent personaj politic din Federaţia Rusă. Prin urmare, liderul de la Chişinău face ceea ce ştie cel mai bine – să cânte osanale Kremlinului. De această părere sunt analiştii politici din Republica Moldova. Într-un interviu acordat recent ziarului rusesc „Komsomoliskaia Pravda”, Voronin susţine că „în ultimul an situaţia în Transnistria s-a stabilizat, datorită dialogului dintre Republica Moldova şi Rusia”. Mai mult, în interviul citat, Voronin nu mai utilizează epitetele: „clan separatist”, „regim ilegal” sau „mafiotul Smirnov” care-i plăceau altă dată când făcea referire la regimul de la Tiraspol, ci îi numeşte pe exponenţii regimului transnistrean „conducători ai Transnistriei”.

Wahlen V - Der Herr der Schmuggelringe

Liderul transnistrean Igor Smirnov

Pe lângă rolul de avocat al regimului Smirnov, gata să negocieze cu UE şi SUA restricţiile de circulaţie impuse reprezentanţilor administraţiei transnistrene, Vladimir Voronin mai propune în interviul citat crearea unui post de televiziune comun, care să nu fie controlat de autorităţile de la Chişinău sau de cele de la Tiraspol, dar care să fie monitorizat de societatea civilă. Noua iniţiativă a şefului statului este blamată, însă, chiar şi de către fostul său consilier cu misiuni speciale, Sergiu Mocanu, autorul unui recent plan de secţionare a Transnistriei de Moldova:

„Este naiv să crezi că poţi soluţiona problema transnistreană (care nu se rezolvă de 17 ani de zile şi în care trebuie rezolvate probleme de principiu) la mica înţelegere. Oamenii simpli îşi fac televiziune... Iar chestia aceasta cu o televiziune comună care să fie controlată de societăţile civile din Moldova şi Transnistria chiar nu încape în nici o critică, pentru că în Transnistria nu există societate civilă”.

Sociologul Dan Dungaciu consideră, la rândul său, că noua iniţiativă a preşedintelui Voronin este una fantezistă şi are un obiectiv electoral pronunţat:

„Această iniţiativă vine în siajul întâlnirii dintre preşedinţii Voronin şi Putin. Este o iniţiativă care, însă, nu are nici o şansă să se înfăptuiască într-un interval rezonabil de timp, pentru că preşedintele Putin nu-şi va încheia mandatul de preşedinte şi nu va începe un mandat de prim-ministru printr-un ordin de retragere a trupelor Federaţiei Ruse oriunde ar fi ele şi oricât de numeroase ar fi ele. Prin urmare, este un proiect care ţine poate mai degrabă de campania electorală din 2009, încercând să convingă populaţia din Moldova, obosită de problematica transnistreană, că această problemă este importantă şi că Partidul Comuniştilor, în special preşedintele Voronin, sunt cei care muncesc pentru reintegrarea ţării”.

Alegerile parlamentare în Republica Moldova vor avea loc în vara anului 2009. Tot atunci expiră şi ultimul mandat de preşedinte al lui Vladimir Voronin care a promis că va soluţiona problema transnistreană în primele luni ale mandatului. Deocamdată, însă, negocierile rămân blocate de aproape doi ani, iar Igor Smirnov a anunţat că nu va reveni la masa negocierilor până când autorităţile moldovene nu-i vor acorda Transnistriei dreptul la activitate economică externă independentă.