Vladimir Voronin a fost reales preşedinte al Partidului Comuniştilor

La sfârşitul săptămânii trecute, el a fost reales de congresul Partidului Comuniştilor în funcţia de preşedinte al partidului. Anterior se anunţase despre o posibilă reformare a acestei formaţiuni politice guvernante în Republica Moldova.

Congresul de sâmbătă al comuniştilor s-a desfăşurat fără surprize, dacă trecem peste faptul că din scenă a lipsit imensul portret al lui Vladimir Lenin care era până acum obligatoriu. Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de preşedinte al formaţiunii fără a avea contracandidaţi, iar noul statut şi noul program al partidului nu diferă prea mult de cel vechi. În timp ce oponenţii politici se îngrijorau de o eventuală schimbare a denumirii Partidului Comuniştilor şi de reformarea lui radicală, reieşind din picajul lent, dar constant evidenţiat de ultimele sondaje, Vladimir Voronin a declarat că „politica PCRM nu poate fi considerată depăşită”, deoarece, - spune el, - „partidul pledează pentru integrarea europeană, reunificarea ţării (cu Transnistria – n.n.) şi debirocratizarea economiei.

Păstrarea suveranităţii ţării în faţa unor vecini pregătiţi să o cumpere

Prin urmare, susţin analiştii politici, reformarea promisă nu avut loc, iar preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, care declarase anterior că nu are de gând să mai facă parte dintr-un partid comunist nereformat – este încă membru al PCRM, chiar dacă a fost mărginit la congres, fiind aşezat la o masă, de rând cu membrii simpli invitaţi la congres. De fapt, Marian Lupu a fost singurul activist al partidului care a vorbit în limba română. În rest, până şi Vladimir Voronin a renunţat la moldovenească pentru a vorbi în limba rusă. Liderul comunist a spus, între altele, că ultimele alegeri locale au demonstrat că ceea ce el a numit „pericolul trecerii comuniştilor în opoziţie” nu este chiar atât de ireal. Mai mult, el nu a exclus posibilitatea ca populaţia să fi obosit de comunişti.

Vladimir Voronin nu a uitat să aducă în discuţie una dintre temele sale recurente - păstrarea suveranităţii ţării în faţa unor "vecini pregătiţi să o cumpere" şi a reiterat necesitatea recunoaşterii internaţionale a neutralităţii Republicii Moldova.