1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Viziunile noului ministru al Apărării de la Chișinău

Noul ministru al Apărării Viorel Cibotaru a anunțat că programul său de activitate se va axa pe aprofundarea relațiilor țării cu Alianța Nord-Atlantică și pe îmbunătățirea condițiilor pentru militarii Armatei Naționale.

"Aceste relații urmează a fi dezvoltate în cadrul politicilor de securitate și de politică externă cu UE, dar și în cadrul proiectelor de cooperare cu NATO, în sensul stabilirii unor relații calitativ noi și aprofundate cu Alianța Nord-Atlantică", a menționat Cibotaru.

Anterior, în calitate de expert în domeniul apărării, Viorel Cibotaru a declarat că Moldova nu este pregătită să adere la NATO, dar a precizat că nu-i înțelege pe cei care pledează pentru îndepărtarea de această structură politico-militară în noile condiții geopolitice. Potrivit lui Cibotaru, autoritățile de la Chișinău ar trebui să își revadă metodologia de alocare a resurselor pentru dezvoltarea forțelor armate în funcție de riscurile la care este expusă țara. "Este absolut stringent pentru Republica Moldova să-şi revadă sistemul, harta riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii, să-şi revadă conţinutul documentelor de securitate şi apărare, să-şi revadă principiile, termenii, resursele pentru reformarea sectorului de apărare", spunea anul trecut Viorel Cibotaru.

Mai mult, el spunea că "relaţiile Moldovei cu NATO trebuie numai să se intensifice, având în vedere acel comportament agresiv pe care îl abordează în ultimul timp Federaţia Rusă". (…) "Este problema noastră să formulăm exact ce ne dorim noi, dacă vedem sau nu un potenţial inamic, dacă suntem noi gata să răspundem la riscuri legate de o agresiune militară. Dacă noi vom defini cu claritate acest aspect, cu fermitate, atunci şi NATO se va adapta la deciziile Republicii Moldova. Noi primii trebuie să spunem exact în ce situaţie ne aflăm, ce ne dorim, de ce ne temem şi cu cine vrem să fim prieteni", a spus Cibotaru.

Neutralitate

În ceea ce privește neutralitatea Republicii Moldova, noul ministru al Apărării consideră că "principiul de neutralitate este astăzi protejat cu foarte multă migală de către Federaţia Rusă". (…) "Pentru Rusia, acest principiu este un instrument de menţinere sub control a Republicii Moldova şi este jumătate din garanţia faptului că Republica Moldova nu se va înclina, cum spun unii exponenţi ai puterii din Federaţia Rusă, spre spaţiul euroatlantic. În al doilea rând, este acea parte a societăţii, a elitelor – ostatici ai mentalității comuniste post-sovietice care privesc spre Comunitatea Statelor Independente (CSI) și continuă să creadă în nişte stereotipuri legate de prietenia popoarelor", consideră Viorel Cibotaru.

Înainte ca noul ministru al Apărării să fie învestit în funcție, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, l-a acuzat pe acesta că ar fi pledat anterior, în perioada guvernării comuniste, pentru federalizarea Republicii Moldova în baza unui plan rusesc. Cibotaru a respins acuzațiile. Totuși, pe parcursul anilor, viziunile lui Viorel Cibotaru în privința prezenței militare rusești în Republica Moldova s-au schimbat periodic. În noiembrie 2012, într-un interviu pentru „Europa Liberă”, Viorel Cibotaru spunea că "acel mic contingent (de militari ruși n.n.) care se află în Tiraspol (… ) nu este o forță de risc major pentru statele vecine – Ucraina și România. Dar desigur că joacă anumite roluri simbolice și de operațiuni speciale, asta fără doar și poate. În această bază este, de exemplu, Direcția generală de spionaj a armatei ruse, așa numita GRU sau FSB sau alte structuri".

În iunie 2013, însă, cel care a fost învestit recent în funcția de ministru al Apărării vedea deja anumite riscuri de securitate. Într-un alt interviu acordat „Europei Libere” el spunea: "Astăzi avem situaţia în care există, în continuare, trupe ale Federaţiei Ruse care nu au un statut legitim. (…) Există toate însemnele unei statalităţi în această regiune şi care generează foarte multe riscuri la adresa securităţii naţionale, dar şi la adresa securităţii internaţionale".

O nouă structură a Armatei Naționale?

Într-un interviu acordat în luna mai 2014 portalului „tribuna.md”, Viorel Cibotaru deplângea lipsa sau învechirea documentelor în baza cărora se formează apărarea țării. El a spus că unele documente s-au transformat chiar în bariere, în situația în care s-au impune o eventuală reacție promptă: "Mă refer la: Legea cu privire la reforma militară a statului din 2002, la Conceptul securității naționale din 2008, la Strategia securității naționale din 2010 și la inexistenta încă Strategie militară a statului. Deci, noi nu avem o poziție fundamentată a Republicii Moldova privind sistemul de apărare, care ar fi adaptată la noile condiții și riscuri. Parlamentul demult trebuia să facă lucrul pe care l-au făcut organizațiile de bază cu care noi tindem să dezvoltăm relațiile și de care să ne apropiem: Uniunea Europeană, Alianța Nord-Atlantică, țările vecine. România introduce rapid și operativ modificări în legislația militară, o fac și Țările Baltice, dar și alte țări din cadrul Uniunii Europene. Numai noi ne scărpinăm și sărbătorim", spunea Viorel Cibotaru.

"Sistemul de apărare trebuie revăzut fundamental, rolul și misiunile Armatei Naționale, capabilitățile și înzestrarea cu tehnică și armament performante ale Armatei Naționale, volumul resurselor și structura ei trebuie revăzute și reformulate. Trebuie revăzut şi modul cum operează în interiorul țării și cum funcționează armata pentru a contracara pericolele agresiunii militare. Doi – sistemul de apărare. Ce este acest sistem de apărare și cum acest sistem de apărare trebuie să reacționeze la un „război hibrid”, la folosirea tuturor acestor tactici la care m-am referit? Trei – capacitățile administrative ale statului Republica Moldova de a organiza sistemul de mobilizare și de reacționare la aceste evenimente. Patru – noi avem nevoie de urgență de o structură, care ar lua în calcul anume caracterul acestor noi pericole, ce nu sunt reflectate nici în Strategia de securitate, nici în Strategia militară. Avem nevoie de noi forțe, forțe care există în Țările Baltice, forțe care au fost de urgență înființate în Ucraina, anume pentru scopul de a riposta, a răspunde acestor pericole. E nevoie de o Gardă Națională ca în Ucraina, de o Ligă de Apărare ca în Estonia, de o Mișcare a Voluntarilor ca la noi în 1991-1992. Cinci – pentru noi trebuie să fie absolut clar care este gradul de coordonare în cadrul sectorului de securitate, în ce măsură forțele Ministerului Afacerilor Interne, trupele poliției de frontieră, Serviciul de Informații şi Securitate și, în mod special, al Centrului Antitero din cadrul acestei structuri, pot coordona acțiunile sale cu Armata Națională, în vederea contracarării acestor pericole. Șase – de urgență Republica Moldova ar trebui să-și consolideze capacitatea de apărare a frontierei, mai ales pe segmentul ucrainean și în perimetrul liniei administrative cu raioanele de est ale Republicii Moldova, adică cu regiunea transnistreană. Șapte – Forțele Armate ar trebui să-și consolideze capabilităţile pe dimensiunea menținerii ordinii publice, să fie luate măsuri speciale vizavi de vizitarea Republicii Moldova de către unii cetățeni cu pașapoarte ucrainene sau rusești".

În privința efectivului militar, Viorel Cibotaru a atenționat că „numărul militarilor Armatei Naționale este sub nivelul pericolului care ne amenință”. ”Dar noi mai întâi trebuie să definim acest pericol. El vine din partea Federației Ruse, din partea contingentelor militare care se află nelegitim pe teritoriul Republicii Moldova și se impune o evaluare a unei posibile agresiuni împotriva Republicii Moldova. Ar trebui să fie elaborată acea structură nouă a Armatei Naționale, care este absolut necesară”.

Pericole

Întrebat dacă există riscul ca Moldova să fie nevoită să facă față unei noi provocări asemănătoare conflictului armat din 1992, Viorel Cibotaru aprecia, în luna mai 2014, că „da, un astfel de risc există!”: „Varianta acesta de scenariu este astăzi ca niciodată verosimilă, mai ales luându-se în calcul evoluția situației din Ucraina, care continuă să se agraveze. Totul vorbește despre aceea că Federația Rusă pregătește o intervenție militară, pe care posibil o va numi „operațiune de menținere a păcii” şi care ar putea în viitor să se extindă inclusiv și pe teritoriul Republicii Moldova, în mod special în autonomia Găgăuză și în raioanele de Est ale Republicii Moldova, făcând conexiune cu trupele Federației Ruse, care ar putea interveni în sudul și în estul Ucrainei. Situațiile în care Armata Națională ar putea fi atacată de către grupuri diversioniste sau de trupe regulate ale Federației Ruse sunt foarte iminente și sunt practic confirmate prin multiple declarații ale partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova, dar și de declarațiile războinice făcute de diferite surse oficiale din Federația Rusă”, a conchis Viorel Cibotaru.